Repozitoriul Instituțional AMTAP
Repozitoriul Instituțional al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice
Institutional Repository of the Academy of Music, Theatre and Fine Arts
RI al AMTAP este o arhivă electronică instituțională cu acces deschis, cumulativă, cu depozitare de lungă durată, în vederea acumulării, stocării, conservării și diseminării rezultatelor activității științifice și didactice ale Academiei.
Scopul RI este crearea și gestionarea unui sistem unic, fiabil de arhivare a rezultatelor activității științifice șididactice ale AMTAP care acumulează, stochează, conservează și diseminează producția științifică a Academiei pe termen lung, cu acces deschis.
Obiectivele RI:
- Extinderea accesului la rezultatele cercetărilor științifice instituționale;
- Promovarea cercetărilor și a cercetătorilor AMTAP în spațiul informațional național și global;
- Îmbunătățirea comunicării științifice și creșterea transparenței;
- Sporirea vizibilității, competitivității și impactului rezultatelor cercetărilor științifice la nivel national și international;
- Majorarea numărului de citări a publicațiilor științifice.
Communities in DSpace
Select a community to browse its collections.
Recent Submissions
CICLUL I HATE MUSIC! PENTRU VOCE ȘI PIAN DE LEONARD BERNSTEIN: REPERE INTERPRETATIVE
(AMTAP, 2026) Moroi, Cristina
Articolul dat este dedicat tratării interpretative a ciclului „I Hate Music!” pentru voce și pian de Leonard Bernstein. Sunt analizate trei versiuni care aparțin sopranelor din Statele Unite ale Americii – Barbara Bonney, Harolyn Blackwell și Barbara Streisand. Bazându-se pe metoda de analiză comparativă, se fac concluziile privind interacțiunea a două abordări interpretative de bază: prima constă în aderarea la tradițiile liedului din epoca romantismului, manifestat în versiunea sopranei Barbara Bonney. O altă tendință, provenită din tradițiile specific americane de interpretare a muzicii jazz, pop, a genului de musical, se manifestă în versiunea Barbarei Streisand, iar versiunea lui Harolyn Blackwell îmbină elemente ale ambelor abordări. Aceste direcții interpretative se justifică prin specificul stilului componistic
al lui L. Bernstein, care îmbină atât tradițiile culturii muzicale academice cât și ale celei non-academice.
This article is devoted to an interpretive analysis of Leonard Bernstein’s song cycle “I Hate Music!” for voice and piano. It examines three versions performed by the American sopranos – Barbara Bonney, Harolyn Blackwell, and Barbara Streisand. Using a comparative analysis method, the author draws the conclusions regarding the interaction of two basic interpretive approaches: the first consists of adherence to the traditions of the Romantic-era lied, as manifested in the version of soprano Barbara Bonney. Another trend, stemming from specifically American traditions of interpreting jazz, pop, and pieces in the genre of musical is evident in Barbara Streisand’s version, while Harolyn Blackwell’s version combines elements of both approaches. These interpretive directions are justified by the specifics of L. Bernstein’s compositional style, which combines both academic and non-academic musical traditions.
CARMEN ÎN SECOLUL XXI: CONTINUITATE, REINTERPRETARE, INOVAȚIE
(AMTAP, 2026) Varnacova, Eleonora
Creațiile artistice valoroase din secolulXIXcontinuă să dăinuiască și în secolul XXI, demonstrând că acestea aparțin nu doar trecutului, ci rămân actuale de-a lungul timpului. În acest sens, putem vorbi și despre opera Carmen, care nu mai este percepută exclusiv ca o operă, ci s-a transformat într-un fenomen cultural deschis reinterpretărilor în teatru, balet, dans contemporan și cinematografie. Întrebarea filozofică esențială, care continuă să preocupe atât regizorii cât și publicul, este prețul libertății. Acest conflict nu își pierde actualitatea, deoarece se repetă în diferite contexte culturale, confirmând caracterul universal al mitului. Astăzi, Carmen nu mai reprezintă doar o poveste despre iubire și gelozie, ci un text artistic complex, în care se reflectă probleme legate de gen, putere, nedreptate socială și dreptul individului la alegere și libertate personală.
Works of the 19th century continue to live in the 21st century, demonstrating that great artistic creations do not belong only to the past but remain relevant over time. Carmen is no longer perceived exclusively as an opera; it has become a cultural phenomenon open to reinterpretations in theatre, ballet, contemporary dance, and cinema. The main philosophical question that continues to concern both directors and audiences is the price of freedom. This conflict has not lost its relevance, as it reappears in different cultural contexts, confirming the universal nature of the myth. Today, Carmen is no longer simply a story about love and jealousy, but a complex artistic text reflecting issues of gender, power, social injustice, and the individual’s right to personal choice and freedom.
INTEGRAREA INTERDISCIPLINARĂ ÎN PREGĂTIREA FIZICĂ A STUDENȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR CU PROFIL COREGRAFIC
(AMTAP, 2026) Moga, Carolina; Potop, Vladimir
Prezenta cercetare vizează identificarea și fundamentarea unor repere metodologice eficiente pentru optimizarea pregătirii motrice a studenților din instituțiile superioare cu profil coregrafic, prin integrarea interdisciplinară a mijloacelor din acrobatică și fitness. Studiul s-a desfășurat în cadrul lecțiilor de educație fizică (acrobatică) cu 20 de studente ale anului I, specialitatea coregrafie/dans, din cadrul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, cuprinzând perioadele: 09-12.2024, 01-05.2025 și 09-12.2025. Rezultatele evidențiază că abordarea propusă de noi contribuie semnificativ la dezvoltarea calităților motrice, îmbunătățirea controlului posturii și a stabilității corporale, având un impact direct asupra creșterii performanței artistice. Totodată, abordarea interdisciplinară favorizează adaptarea conținuturilor didactice la specificul diferitor stiluri coregrafice și la nivelul de pregătire a studenților.
The present research aims to identify and substantiate effective methodological guidelines for optimizing the motor training of students in higher education institutions with a choreographic profile, through the interdisciplinary integration of means from acrobatics and fitness. The study was conducted within Physical Education (Acrobatics) classes with 20 first-year students specializing in Choreography / Dance from the Academy of Music, Theatre and Fine Arts, during the following periods: 09–12.2024,01–05.2025and 09 – 12. 2025. The results highlight that the proposed approach significantly contributes to the development of motor qualities, the improvement of postural control and body stability, having a direct impact on the enhancement of artistic performance. At the same time, the interdisciplinary approach facilitates the adaptation of instructional content to the specificity of different choreographic styles and to the students’ level of training
ПОЭТИКА ПРИРОДЫ В СИМФОНИЧЕСКОМ ТВОРЧЕСТВЕ ГЕННАДИЯ ЧОБАНУ
(AMTAP, 2026) Putina, Anastasia
Articolul este dedicat studiului poeticii naturii în creația simfonică a lui Ghenadie Ciobanu. Sunt analizate trei lucrări ale compozitorului: tablouri simfonice „Păsările și apa”, Concertul pentru marimbă și orchestră „Briza latitudinilor sudice” și suita simfonică „Riturile primăverii”. Analiza are ca scop identificarea modalităților de întruchipare a tematicii naturii și a transformării acesteia în contextul culturii muzicale contemporane. Se demonstrează că imaginile naturii în aceste lucrări depășesc caracterul ilustrativ și funcționează ca simboluri plurivalente, asociate cu o interpretare filosofică a lumii. În acest context, ele corelează cu principiile noului programatism, în cadrul căruia sensul operei se constituie la nivelul organizării interne a materialului muzical. În urma cercetării se constată că în creația
lui G. Ciobanu natura apare în ipostaze diferite – ca metaforă a catastrofei, sursă de energie arhetipală și simbol al reînnoirii, configurând astfel un model artistic coerent.
The article is devoted to the study of the poetics of nature in the symphonic works of Ghenadie Ciobanu. Three compositions by the composer are examined: symphonic tableaux“Birds and Water”, the Concerto for Marimba and Orchestra “Wind of Southern Latitudes”, and the symphonic suite “Spring Rituals”. The analysis aims to identify the ways in which natural imagery is embodied and transformed within the context of contemporary musical culture. It is shown that the images of nature in these works go beyond mere illustration and function as multi-layered symbols associated with a philosophical interpretation of the world. In this regard, they correlate with the principles of the new programmaticity, within which the meaning of a composition is formed through the internal organization of the musical material. As a result, it is demonstrated that in G.Ciobanu’s works nature appears in different modes – asa metaphor of catastrophe, a source of archetypal energy, and a symbol of renewal – thus forming an integral artistic model.
RITURI ȘI DANSURI TELURICE DE VLAD BURLEA – ASPECTE ALE VALORIFICĂRII SURSEI FOLCLORICE
(AMTAP, 2026) Mardari, Elena
Studiul analizează tripticul „Rituri și dansuri telurice” de Vlad Burlea, urmărind modul în care sursa folclorică este valorificată la nivel semantic și structural, în absența unor citate muzicale concrete. În cazul dat, se evidențiază faptul că, deși lucrarea aparține esteticii muzicii noi, ea este condusă de o axă a conceptului general de sorginte arhaică. Sunt explorate mecanismele prin care elemente ale limbajului popular, precum structurile ritmice, accentele metrice și stilul ornamental, sunt integrate organic în țesătura sonoră contemporană. Concluziile subliniază capacitatea compozitorului de a evoca ethosul dansului popular prin sugestie și penetrare profundă a modelului folcloric, transformând referința tradițională într-o experiență conceptuală abstractă, dar recognoscibilă la nivelul expresiei.
The work of composer Vlad Burlea offers a vast field for the study of various aspects related to musical art, compositional techniques, tradition and modernity, etc. The theme of incorporating folkloric sources in Vlad Burlea’s works represents a distinct subject, within which we can identify different levels of this phenomenon: from the direct use of folk material and its passage through the creative and compositional filter specific to academic music (of the chamber orchestra, the symphonic orchestra, the piano, and others), to the absorption of elements of musical folklore into a complex texture that reveals a sophisticated contemporary compositional language. “Chișinăul de cândva” for flute and string orchestra is a compelling example of the use of folklore in compositional creation.