Repozitoriul Instituțional AMTAP
Repozitoriul Instituțional al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice
Institutional Repository of the Academy of Music, Theatre and Fine Arts
RI al AMTAP este o arhivă electronică instituțională cu acces deschis, cumulativă, cu depozitare de lungă durată, în vederea acumulării, stocării, conservării și diseminării rezultatelor activității științifice și didactice ale Academiei.
Scopul RI este crearea și gestionarea unui sistem unic, fiabil de arhivare a rezultatelor activității științifice șididactice ale AMTAP care acumulează, stochează, conservează și diseminează producția științifică a Academiei pe termen lung, cu acces deschis.
Obiectivele RI:
- Extinderea accesului la rezultatele cercetărilor științifice instituționale;
- Promovarea cercetărilor și a cercetătorilor AMTAP în spațiul informațional național și global;
- Îmbunătățirea comunicării științifice și creșterea transparenței;
- Sporirea vizibilității, competitivității și impactului rezultatelor cercetărilor științifice la nivel national și international;
- Majorarea numărului de citări a publicațiilor științifice.
Communities in DSpace
Select a community to browse its collections.
Recent Submissions
GENERAREA TEXTURII ȘI VOLUMULUI ÎN TAPISERIA CONTEMPORANĂ
(AMTAP, 2026) Ochievschi, Ludmila
În arta tapiseriei contemporane mijloacele esențiale de expresie artistică contribuie la transmiterea ideilor, emoțiilor și conceptelor. Pornind de la tapiseria clasică bidimensională, tapiseria contemporană a evoluat către structuri reliefate, tridimensionale și instalaționale, în care textura devine element expresiv autonom, iar volumul – purtător de mesaj artistic. Sunt examinate tehnici textile reinterpretate, experimente cu materiale neconvenționale și intersecția tapiseriei cu alte domenii ale artei contemporane.
In contemporary textile art, essential means of artistic expression contribute to the transmission of ideas, emotions, and concepts. Starting from the classical two-dimensional tapestry, there has been an evolution toward relief, three-dimensional, and installation-based structures, in which texture becomes an autonomous expressive element, while volume acts as a carrier of artistic meaning. Reinterpreted textile techniques, experiments with unconventional materials, and the intersection of tapestry with other fields of contemporary art are also examined.
DESIGN SUSTENABIL PENTRU MEDIILE URBANE
(AMTAP, 2026) Zubcu, Mircea
Lucrarea explorează aplicarea principiilor de design sustenabil în mediile urbane printr-o serie de proiecte conceptuale: automobile electrice modulare, un vehicul destinat persoanelor cu dizabilități, mobilier urban adaptat (bănci pentru parc), parcări cu panouri solare și stații de așteptare inteligente. Abordarea urmărește integrarea funcționalității și ergonomiei cu soluții ecologice și tehnologice, în concordanță cu tendințele actuale de dezvoltare urbană. Cercetarea pune accent pe modul în care forma și materialele pot contribui la o mai bună interacțiune dintre obiect, utilizator și spațiul urban.
The paper explores the application of sustainable design principles in urban environments through a series of conceptual projects: modular electric vehicles, a vehicle designed for people with disabilities, adapted urban furniture (park benches), solar-panel parking systems, and smart waiting stations. The approach focuses on integrating functionality and ergonomics with ecological and technological solutions, in line with the current trends in urban development. The research emphasizes the way in which the form and materials can contribute to a better interaction between the object, the user and the urban space.
SINESTEZIA FORMEI, CULORII ȘI MATERIALULUI ÎN DESIGNUL BIJUTERIILOR: DE LA ARHITECTURĂ LA ARTA BIJUTERIILOR
(AMTAP, 2026) Vavilina, Natalia
În articol este analizat fenomenul sinesteziei artistice a formei, culorii și materialului în bijuteria de autor. Accentul cercetării este plasat asupra interacțiunii dintre argint și pietrele semiprețioase, precum agatul, jaspul, cuarțul și nefritul. Desenul lor natural și energia devin centrul de sens al imaginii artistice, în timp ce argintul apare ca element unificator care structurează compoziția și susține ritmul. Este investigată paralela dintre formarea arhitecturală și cea a bijuteriilor: dacă arhitectul creează un nou spațiu, atunci designerul de bijuterii formează „arhitectura intimă” a corpului uman. Sinestezia artistică în designul bijuteriilor se manifestă ca o îmbinare a experiențelor vizuale, tactile și emoționale, creând un limbaj artistic unitar.
The article analyzes the phenomenon of artistic synaesthesia of form, color, and material in author jewelry design. The study focuses on the interaction between silver and semi-precious stones such as agate, jasper, quartz, and jade. Their natural patterns and inherent energy become the semantic core of the artistic image, while silver acts as a unifying element that structures the composition and sustains its rhythm. The research explores the parallel between architectural thinking and jewelry design: while the architect creates a new spatial environment, the jewelry designer forms the “intimate architecture” of the human body. Artistic synaesthesia in jewelry design manifests itself as an integration of visual, tactile, and emotional experiences, creating a unified artistic language.
ANALIZA TEHNICILOR PICTURALE ÎN CONTEXTUL PICTURII DE PLEIN-AIR
(AMTAP, 2026) Jabinschi, Ion
Studiul de față investighează fundamentele tehnice și expresive ale picturii en plein-air, focusânduse pe analiza comparativă a trei medii distincte: uleiul, pastelul și acuarela. Cercetarea demonstrează că aceste tehnici nu constituie doar instrumente de reprezentare a genurilor clasice (peisaj, portret, natură statică), ci reprezintă piloni esențiali în autodezvoltarea profesională și în perfecționarea metodologiei didactice de specialitate. Rezultatele cercetării indică faptul că o cunoaștere aprofundată a proprietăților materiale ale acestor tehnici optimizează procesul decizional în soluționarea problemelor compoziționale complexe, facilitând o adaptare rapidă la variabilele de lumină și atmosferă specifice studiului în natură.
The present study investigates the technical and expressive foundations of en plein-air painting, focusing on the comparative analysis of three distinct media: oil, pastel and watercolor. The research demonstrates that these techniques are not only tools for representing classical genres (landscape, portrait, still life), but also represent essential pillars in professional self-development and in improving the specialized teaching methodology. The research results indicate that a thorough knowledge of the material properties of these techniques optimizes the decision-making process in solving complex compositional problems, facilitating a rapid adaptation to the light and atmospheric variables specific to nature study.
PREMISE ȘI IZVOARE ALE APARIȚIEI TRĂSĂTURILOR IMPRESIONISTE ÎN PICTURA MOLDOVENEASCĂ POSTBELICĂ
(AMTAP, 2026) Rocaciuc, Victoria
Studiul investighează premisele apariției trăsăturilor impresioniste în pictura moldovenească postbelică, în contextul transformărilor estetice și culturale din anii 1950-1970. Perioada de „dezgheț” ideologic a favorizat depășirea constrângerilor realismului socialist și orientarea către o expresie plastică centrată pe lumină și culoare. Izvoarele acestui proces includ reminiscențele modernismului interbelic românesc, influența școlii ruse a peisajului liric, contactele indirecte cu impresionismul francez și redescoperirea naturii locale. În creația unor artiști precum Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu sau Eleonora Romanescu, practica plein-air consolidează autonomia expresivă a petei de culoare și a ritmului cromatic. Impresionismul se afirmă ca atitudine vizuală adaptată contextului moldovenesc, marcând o etapă esențială în modernizarea artei plastice din Republica Moldova.
The study investigates the premises underlying the emergence of Impressionist features in post-war Moldovan painting, within the context of the aesthetic and cultural transformations of the 1950s-1970s. The period of ideological „thaw” facilitated the gradual overcoming of the constraints imposed by Socialist Realism and encouraged a shift toward a plastic expression centered on light and color. The sources of this process include the influence the reminiscences of the Romanian interwar modernism, of the Russian school of lyrical landscape painting, indirect contacts with French Impressionism, and the rediscovery of local nature. In the work of artists such as Mihai Grecu, Valentina Rusu Ciobanu, and Eleonora Romanescu, plein-air practice reinforces the expressive autonomy of the color patch and chromatic rhythm. Impressionism thus asserts itself as a visual attitude adapted to the Moldovan context, marking an essential stage in the modernization of the plastic art in the Republic of Moldova.