Browsing by Author "Vlaicu, Olga"

Now showing 1 - 2 of 2
  • Thumbnail Image
    Item
    ЖАНР БАЛЛАДЫ ДЛЯ СКРИПКИ И ФОРТЕПИАНО В ТВОРЧЕСТВЕ КОМПОЗИТОРОВ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА
    (AMTAP, 2024) Vlaicu, Olga
    În acest articol sunt analizate cele mai semnificative exemple ale baladei pentru vioară și pian, create de compozitori din Republica Moldova din a doua jumătate a secolului XX. În procesul studierii lucrărilor lui P. Rivilis, E. Mamot și E. Doga, am remarcat trăsături tipologice similare, datorită apartenenței lor la baladă ca specie a genului epic. Principalul mijloc de exprimare este melodia cantilenei, limbajul armonic fiind concentrat pe acordurile major-minor. Organizarea metrou-ritmică îmbină accentuarea regulată şi cvasi-improvizarea. Instrumentele ansamblului sunt interpretate sincronic: vioara e purtătoarea liniei melodice, iar pianul, în principiu, are rol de acompaniament. Diferența dintre lucrări este asociată cu genul și prioritățile stilistice ale compozitorilor: în „Balada celor trei ciobani” P. Rivilis pleacă de la interpretarea neofolclorică a genului în spiritul lui B. Bartok; punctele de referinţă iniţiale pentru E. Mamot şi E. Doga au fost baladele lui G. Enescu şi C. Porumbescu. The article analyzes the most significant examples of the ballad genre for violin and piano, created by the composers of the Republic of Moldova in the second half of the twentieth century. In the process of studying the works of P. Rivilis, E. Mamot and E. Doga, it turns out that they have similar typological features due to their belonging to the epic musical genre of ballads. The main means of expression in them is the cantilena melody, the harmonic language is focused on the majorminor chords; the metro-rhythmic organization combines regular accentuation and quasi-improvisation. The instruments of the ensemble are interpreted synchronically: the violin is the bearer of the melodic line, and the piano has mainly the role of accompaniment. The difference between the works is associated with the genre and stylistic priorities of the composers: in “The Ballad of the Three Shepherds” P. Rivilis starts from the neo-folklore interpretation of the genre in the spirit of B. Bartok; the initial reference points for E. Mamot and E. Doga were the ballads of G. Enescu and C. Porumbescu.
  • Thumbnail Image
    Item
    МОЛДАВСКАЯ ФАНТАЗИЯ Д. ГЕРШФЕЛЬДА – ЯРКИЙ ОБРАЗЕЦ СКРИПИЧНОЙ МИНИАТЮРЫ МОЛДОВЫ 40-х ГОДОВ ХХ ВЕКА
    (AMTAP, 2024) Vlaicu, Olga
    În acest articol autoarea descrie istoria creării primelor miniaturi pentru vioară și pian compuse pe teritoriul actualei Republici Moldova în anii ’20-’40 ai secolului XX. Autoarea vorbește despre moștenirea bogată și creativă a compozitorului D. Gherșfeld, analizează în detalii miniatura lui pentru vioară și pian – Fantezia moldovenească. Această lucrare este una dintre primele compoziții violonistice din genul formelor mici create de compozitorii din Republica Moldova în prima jumătate a secolului XX. Miniatura are trăsături naționale evidente, întrucât se bazează pe ritmurile și tonalitățile muzicii populare moldovenești. In this article, the author describes the history of creation of the first miniatures for violin and piano composed on the territory of the current Republic of Moldova in the 20s-40s of the 20th century. She speaks about the rich creative heritage by the composer D. Ghershfeld, analyzes in detail his miniature for violin and piano – Moldavian Fantasy. This work is one of the first violin compositions in the genre of small forms created by composers from the Republic of Moldova in the first half of the 20th century. Then miniature has obvious national features, as it is based on the rhythms and tonalities of Moldovan folk music.