Autorul pune în valoare o metodă specifică de dezvoltare a percepţiei vizual — plein-airul, care este considerată una dintre cele mai eficiente în educaţia artistico-plastică a studenţilor, în special, în formarea şi dezvoltarea abilităţilor percepţiei vizuale prin creaţii proprii de pictură. De asemenea, autorul punctează repere pentru o receptare corectă şi eficientă a mediului înconjurător redat pe suprafaţa tabloului/pânzei direct în sânul naturii. Aplicând tehnici şi tehnologii picturale, studenţii/educabilii însuşesc cele mai importante structuri şi modele ale tabloului artistic al naturii/din natură, se familiarizează cu sistemul perceptiv-vizual şi estetic. Astfel, începe formarea şi stabilirea atitudinilor şi relaţiilor cu lumea şi mediul înconjurător pe care studenţii le pot reda printr-o viziune proprie.