ЖАНР БАЛЛАДЫ ДЛЯ СКРИПКИ И ФОРТЕПИАНО В ТВОРЧЕСТВЕ КОМПОЗИТОРОВ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА
| dc.contributor.author | Vlaicu, Olga | |
| dc.date.accessioned | 2024-12-24T10:48:39Z | |
| dc.date.available | 2024-12-24T10:48:39Z | |
| dc.date.issued | 2024 | |
| dc.description.abstract | În acest articol sunt analizate cele mai semnificative exemple ale baladei pentru vioară și pian, create de compozitori din Republica Moldova din a doua jumătate a secolului XX. În procesul studierii lucrărilor lui P. Rivilis, E. Mamot și E. Doga, am remarcat trăsături tipologice similare, datorită apartenenței lor la baladă ca specie a genului epic. Principalul mijloc de exprimare este melodia cantilenei, limbajul armonic fiind concentrat pe acordurile major-minor. Organizarea metrou-ritmică îmbină accentuarea regulată şi cvasi-improvizarea. Instrumentele ansamblului sunt interpretate sincronic: vioara e purtătoarea liniei melodice, iar pianul, în principiu, are rol de acompaniament. Diferența dintre lucrări este asociată cu genul și prioritățile stilistice ale compozitorilor: în „Balada celor trei ciobani” P. Rivilis pleacă de la interpretarea neofolclorică a genului în spiritul lui B. Bartok; punctele de referinţă iniţiale pentru E. Mamot şi E. Doga au fost baladele lui G. Enescu şi C. Porumbescu. The article analyzes the most significant examples of the ballad genre for violin and piano, created by the composers of the Republic of Moldova in the second half of the twentieth century. In the process of studying the works of P. Rivilis, E. Mamot and E. Doga, it turns out that they have similar typological features due to their belonging to the epic musical genre of ballads. The main means of expression in them is the cantilena melody, the harmonic language is focused on the majorminor chords; the metro-rhythmic organization combines regular accentuation and quasi-improvisation. The instruments of the ensemble are interpreted synchronically: the violin is the bearer of the melodic line, and the piano has mainly the role of accompaniment. The difference between the works is associated with the genre and stylistic priorities of the composers: in “The Ballad of the Three Shepherds” P. Rivilis starts from the neo-folklore interpretation of the genre in the spirit of B. Bartok; the initial reference points for E. Mamot and E. Doga were the ballads of G. Enescu and C. Porumbescu. | |
| dc.identifier.citation | ВЛАЙКУ, Ольга. Жанр баллады для скрипки и фортепиано в творчестве композиторов Республики Молдова. In: Învățământul artistic – dimensiuni culturale: conf. șt. intern., 26 apr. 2024. Chișinău: AMTAP, 2024, рр. 26-34. ISBN 978-9975-176-05-7 (PDF). DOI https://doi.org/10.55383/iadc2024.03. | |
| dc.identifier.isbn | 978-9975-176-05-7 (PDF) | |
| dc.identifier.uri | https://doi.org/10.55383/iadc2024.03 | |
| dc.identifier.uri | https://repository.amtap.md/handle/123456789/344 | |
| dc.language.iso | ru | |
| dc.publisher | AMTAP | |
| dc.subject | compozitori din Republica Moldova | |
| dc.subject | balade pentru vioară și pian | |
| dc.subject | folclor moldovenesc | |
| dc.subject | genuri de cântec și dans | |
| dc.title | ЖАНР БАЛЛАДЫ ДЛЯ СКРИПКИ И ФОРТЕПИАНО В ТВОРЧЕСТВЕ КОМПОЗИТОРОВ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА | |
| dc.type | Article |