3. Articole
Permanent URI for this collection
Browse
Recent Submissions
Item POEZIA LUI FRIEDRICH RÜCKERT ÎN CICLUL VOCAL MYRTHEN, OP. 25 DE ROBERT SCHUMANN(AMTAP, 2026) Ghimbovscaia, AnastasiaPoezia lui Friedrich Rückert reprezintă un patrimoniu nu doar pentru literatura universală, ci și pentru arta muzicală. Creațiile marelui poet german au fost alese să fie puse pe muzică de către Johannes Brahms, Franz Schubert, Hugo Wolf, Richard Strauss, Clara Schumann, Robert Schumann, Gustav Mahler și mulți alții. În atenția autorului este ciclul vocal „Myrthen”, op. 25 de Robert Schumann, semnat în anul 1840 pe versurile poeților europeni F.Rückert, W.Goethe, G.Byron, J.Mosen, H.Heine, Th.Moore, R.Burns și C.M. Fanshawe. Fiind alcătuit din douăzeci și șase de cântece, unde fiecare miniatură vocală este o compoziție independentă, „Myrthen” devine o adevarată paletă de armonii și sentimente, care prin limbajul său muzical ne deschide lumea poeziei europene. Autorul propune o analiză a particularităților conceptuale și interpretative ale lieduri-lor, scrise pe versurile lui Friedrich Rückert („Widmung”, „Lied der Braut №1”, „Lied der Braut №2”, „Aus den östlichen Rosen”, „Zum Schluss”), dar și ideilor componistice individuale ale lui Robert Schumann. Friedrich Rückert’s poetry represents a patrimony not only for world literature, but also for musical art. The creations of the great German poet were chosen to be set to music by Johannes Brahms, Franz Schubert, Hugo Wolf, Richard Strauss, Clara Schumann, Robert Schumann, Gustav Mahler, and many others. In the center of the author’s attention is the vocal cycle ”Myrthen”, op. 25, by Robert Schumann written in 1840 on the poems o the European poets F. Rückert, W. Goethe, G. Byron, J. Mosen, H. Heine, Th. Moore, R. Burns and C. M. Fanshawe. Consisting of twenty-six songs, in which each vocal miniature is an independent composition, ”Myrthen” becomes a true palette of harmonies and emotions that, through its musical language, opens up the world of European poetry to us. The author aims to analyze the conceptual and interpretative features of the lieder written to verses by Friedrich Rückert (”Widmung”, ”Lied der Braut №1”, ”Lied der Braut №2”, ”Aus den östlichen Rosen”, ”Zum Schluss”), as well as the individual compositional ideas of Robert Schumann.Item АРХИВ ПАМЯТИ: КУЛЬТУРНЫЕ СЛОИ И ЭСТЕТИЧЕСКИЕ ДИАЛОГИ В МУЗЫКЕ ГЕННАДИЯ ЧОБАНУ(AMTAP, 2026) Putina, AnastasiaÎn creația simfonică a lui Ghenadie Ciobanu diferite epoci și universuri stilistice intră într-un dialog estetic unic. Metafora „arhivă a memoriei” reflectă particularitățile gândirii sale artistice, sugerând un spațiu în care codurile culturale sunt conservate, reinterpretate și actualizate. Articolul examinează metodele prin care compozitorul lucrează cu materialul istorico-cultural și modalitățile de formare a unui spațiu artistic stratificat. În centrul cercetării se află lucrările „Moment bacovian”, „Codul Enescu”, „Cântări orientale”. „Închinare lui Dimitrie Cantemir” și „Un viaggio immaginario”, în care relațiile intertextuale reprezintă un element important al gândirii conceptuale. Gh. Ciobanu construiește un sistem original de interacțiune a straturilor culturale, reunind surse literare, istorico-muzicale și etnoculturale. El evită citarea directă, utilizând modelarea stilistică, aluziile tematice, cvasicitarea și reconstrucția structurilor logice și a modelelor intonaționale caracteristice diferitelor tradiții. In the symphonic works of Ghenadie Ciobanu, different historical epochs and stylistic layers enter into a distinctive aesthetic dialogue. The metaphor of the “archive of memory” reflects the specific features of the composer’s artistic thinking, suggesting a space in which cultural codes are preserved, reinterpreted, and actualized. The article examines the composer’s methods of working with historical and cultural material, as well as the ways of shaping a multilayered artistic space. The focus of the study is on the works Moment bacovian, Codul Enescu, Cântări orientale. Închinare lui Dimitrie Cantemir and Un viaggio immaginario, in which the intertextual relationships function as an essential component of conceptual thinking. G. Ciobanu constructs an original system of interaction between cultural layers by integrating literary, music-historical, and ethno-cultural sources. He avoids direct quotation, instead employing stylistic modeling, thematic allusions, quasi-quotation, and the reconstruction of logical structures and intonational models characteristic of different traditions.Item ОБРАЗ НАРОДА В ХОРОВЫХ СЦЕНАХ ИЗ ВТОРОГО ДЕЙСТВИЯ ОПЕРЫ ГЕОРГИЯ МУСТИ ȘTEFAN CEL MARE(AMTAP, 2026) Glodina, TatianaArticolul este consacrat analizei episoadelor corale din actul al doilea al operei „Ștefan cel Mare” de Gheorghe Mustea, studiate din perspectiva întruchipării imaginii poporului. Sunt identificate funcțiile lor dramaturgice, particularitățile organizării structurale, ale limbajului muzical și ale facturii corale. Analiza complexă a permis de a formula concluzia că scenele de masă din actul al doilea al operei lui Gh. Mustea, în concepția artistică a întregului spectacol, reprezintă diferite fațete ale imaginii poporului – principiul empatic, forța spontană și conștiința națională. Această sarcină se realizează prin utilizarea mediată a elementelor melodico-ritmice ale folclorului muzical moldovenesc, integrate organic în contextul comunicării stilistice contemporane. Din punct de vedere al rolului dramaturgic în spectacol, aceste scene sunt legate de oprirea acțiunii, accentuând atenția spectatorului-ascultătorului la fațetele diferite ale imaginii poporului. The article is devoted to the analysis of choral episodes from the second act of Georgy Mustea’s opera Ștefan cel Mare, studied from the perspective of their embodiment of the image of the people. Their dramaturgical functions, as well as the features of structural organization, musical language, and choral texture are identified. The comprehensive analysis makes it possible to conclude that the mass scenes of the second act of G. Mustea’s opera, within the artistic concept of the whole scene performance represent different facets of the image of the people– the empathetic principle, spontaneous force, and national selfconsciousness. This task is realized through the mediated use of melodic and rhythmic elements of Moldovan musical folklore, organically integrated into the context of contemporary stylistic communication. From the standpoint of their dramaturgical role in the performance, these scenes are connected with a suspension of action, accentuating the attention of the listener-viewer to the different aspects of the image of the people.Item CONCERTUL PENTRU TROMBON ȘI ORCHESTRĂ DE HENRI TOMASI: PARTICULARITĂȚILE STILISTICE ȘI DE GEN, INTERPRETAREA PARTIDEI TROMBONULUI SOLISTIC(AMTAP, 2026) Țapeș, AlexandruArticolul este dedicat analizei muzicologice și interpretative a Concertului pentru trombon și orchestră de Henri Tomasi – o capodoperă din tezaurul muzicii pentru instrumente aerofone. Scris în anul 1956, Concertul nu și-a pierdut actualitatea până în zilele noastre grație imaginilor vii, emoțiilor profunde, limbajului muzical proaspăt și original. Lucrarea poartă o amprentă a stilisticii jazzistice, fiind inspirată de creația marelui trombonist, compozitor și band-lider al erei swingului, Tommy Dorsey. Pe lângă analiza Concertului din punct de vedere al specificului de gen și stil, al formei și limbajului muzical, articolul conține unele observații asupra caracteristicilor interpretative ale lucrării, precum elementele ritmice și intonaționale, articulațiile complexe, specificul timbral. This article is dedicated to the musicological and interpretative analysis of the Concerto for Trombone and Orchestra by Henri Tomasi – a masterpiece from the treasury of music for wind instruments. Written in 1956, the Concerto has not lost its relevance to this day thanks to its vivid images, deep emotions, fresh and original musical language. The work has an imprint of jazz stylistics, being inspired by the work of the great trombonist, composer and bandleader of the swing era Tommy Dorsey. In addition to the analysis of the concerto from the point of view of the specifics of genre and style, of the musical form and language, the article contains some observations on the interpretative characteristics of the work, such as rhythmic and intonational elements, complex articulation, and timbre specificity.Item SPICUIRI DESPRE UTILIZAREA INSTRUMENTELOR MUZICALE POPULARE ÎN CREAȚIA COMPOZITORILOR AUTOHTONI(AMTAP, 2026) Chiforișin, GalinaÎn articolul de față autoarea își propune să prezinte o scurtă relatare despre modul de implementare a instrumentelor populare în creația componistică din Republica Moldova. În căutarea unor resurse sonore noi și a unei identități artistice proprii, compozitorii autohtoni au integrat tot mai frecvent instrumentele muzicale populare în muzica academică. Această orientare, determinată de dorința de originalitate, a condus la îmbogățirea paletei timbrale și la consolidarea expresiei identitare naționale. Instrumentele populare sunt valorificate nu doar ca sursă de culoare sonoră, ci și ca purtătoare de semnificații simbolice și expresive, prin preluarea intonațiilor, ritmurilor și tehnicilor de interpretare specifice folclorului. Ele sunt utilizate fie direct, în rol solistic sau de ansamblu, fie prin imitarea sonorităților orchestrei populare prin intermediul formațiilor camerale sau simfonice. Exemplele repertoriale alese spre analiză tind să demonstreze varietatea modalităților de integrare a instrumentelor folclorice și relevă capacitatea acestora de a genera structuri și sensuri noi în cadrul muzicii savante contemporane, evidențiind astfel sinteza originală dintre tradiție și modernitate. In this article, the author aims to present a short story about the implementation of folk instruments in compositional creation in the Republic of Moldova. In search of new sound resources and their own artistic identity, local composers have increasingly integrated folk musical instruments into academic music. This orientation, determined by the desire for originality, has led to the enrichment of the timbre palette and the consolidation of the expression of national identity. Folk instruments are valued not only as a source of sound color, but also as carriers of symbolic and expressive meanings, by taking over the intonations, rhythms and interpretation techniques specific to folklore. They are used either directly, as soloists or as an ensemble, or by imitating the sounds of the folk orchestra through chamber or symphonic bands. The repertoire examples chosen for analysis tend to demonstrate the variety of ways of integrating folk instruments and reveal their capacity to generate new structures and meanings within contemporary scholarly music, thus highlighting the original synthesis between tradition and modernity.Item VARIETĂȚILE FORMELOR STROFICE ÎN CÂNTECELE DOINITE(AMTAP, 2026) Godoroja, CristinaCântecul doinit este o specie intermediară în folclorul românesc ce combină trăsăturile doinei și ale cântecului propriu-zis, în special, la nivel de arhitectonică. Trăsăturile strofei elastice vizibile în melodiile pe care ne-am propus să le analizăm sunt: caracterul tărăgănat, lung, cantabil; ritmul liber (parlando) și mișcarea liberă (rubato); ornamentarea bogată; prezența formulelor melodice inițiale și de încheiere, raportul neregulat dintre rândurile poetice și cele melodice. Din trăsăturile strofei fixe, care se întâlnesc în cântecele doinite, numim succesiunea neschimbată și numărul stabil al rândurilor melodice în fiecare strofă. Prin intermediul prezentei lucrări propunem comparația acestor modalități de a exprima sentimentele cele mai profunde ale vieții umane. The doina style song is an intermediate species in the Romanian folklore that combines the features of doina and the song itself, especially in the architectonical forms. The features of the elastic stanza observed in these melodies are: the delaying, long, cantabile character; the free rhythm (parlando) and free movement (rubato); rich ornamentation; the presence of initial and concluding melodic formulas, the irregular ratio between the poetic and melodic lines. Among the features of the fixed stanza, more common in the doina style songs, we define the unchanged sequence and the stable number of melodic lines in each stanza. In this article we make a comparison of these modalities of expressing the deepest feelings of the human life.Item MATERIALE DE FOLCLOR MUZICAL DIN CADRUL REPERTORIULUI DE IARNĂ PĂSTRATE ÎN ARHIVA DE FOLCLOR A AMTAP: EXPEDIȚII DE TEREN DIN ANII 1960(AMTAP, 2026) Miaun, EcaterinaArhiva de folclor de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice deține un material bogat de folclor muzical, descrieri de obiceiuri și tradiții populare – peste 16000 de elemente de patrimoniu. O parte impresionantă din acest material îl constituie producțiile ciclului calendaristic, în special creațiile folclorice din cadrul perioadei de iarnă. Cele mai vechi exemple au fost înregistrate de la persoane născute la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ele constituie documente sonore valoroase de patrimoniu imaterial. Conținutul literar, structura melodică și alte componente ale acestor manifestări folclorice reprezintă un teren vast de cercetare științifică și valorificare practică. The Folklore Archive of the Academy of Music, Theater and Fine Arts holds a rich collection of musical folklore, as well as descriptions of customs and folk traditions – over 16,000 heritage items. An impressive part of this material consists of productions belonging to the calendar cycle, especially folkloric creations from the winter period. The oldest examples were recorded from people born at the end of the 19th century. These constitute valuable sound documents of the intangible cultural heritage. The literary content, melodic structure and other components of these folkloric manifestations represent a vast field for scientific research and practical utilization.Item TEACHING PIANO TO ADULT STUDENTS WITHOUT MUSICAL TRAINING: BIOMECHANICAL ASPECTS(AMTAP, 2026) Zantout, MiraPlaying the piano is a mind and hand task that needs interactivity of muscles, joints and nerves etc. It is necessary to be aware of hand biomechanics, the complicated physiology and anatomical structure of the hand, in order to reach a correct hands position in playing the piano, therefore the importance of our current study is situated in the field of biomedical hand performance. Cântarea la pian este o sarcină a minții și a mâinilor care necesită interactivitate a mușchilor, articulațiilor și nervilor etc. Este necesar să fim conștienți de biomecanica mâinii, fiziologia complicată și structura anatomică a mâinii, pentru a ajunge la o poziție corectă a mâinilor cântând la pian, deci, importanța și actualitatea studiului nostru constă în aplicarea conceptelor împrumutate din domeniul biomedical.Item CONTRIBUȚIA MUZICOLOGULUI VLADIMIR AXIONOV LA DEZVOLTAREA STUDIILOR DOCTORALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA(AMTAP, 2026) Țircunova, SvetlanaArticolul caracterizează activitatea științifico-pedagogică a muzicologului Vladimir Axionov (1950-2012) în cadrul doctoratului din Republica Moldova, specializarea „Arta muzicală”. Fiind un profesionist de nivel internațional în domeniul muzicologiei istorice, el a stimulat prin exemplul său tinerii cercetători să studieze problemele actuale ale artei muzicale naționale și universale. V. Axionov a elaborat curriculumurile la două discipline importante ale doctoratului – „Istoria și teoria stilurilor muzicale” și „Istoriografia muzicală”. A fost conducător științific al tezelor de doctorat la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și la Academia de Științe a Moldovei. Tezele coordonate de el au abordat diverse probleme ale culturii muzicale naționale și au avut o importanță științifică și practică considerabilă. Se concluzionează că activitatea științifico-pedagogică multidimensională a lui V. Axionov în pregătirea cadrelor științifice în Republica Moldova a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea doctoratului din Republica Moldova. The article characterizes the scientific-pedagogical activity of musicologist Vladimir Axionov (1950-2012) in the doctorate program of the Republic of Moldova in the field of Musical Art. Being an internationally recognized specialist in the area of historical musicology, he encouraged through his own example, young researchers to study the topical issues of national and universal musical art. V. Axionov developed the curriculum for two important doctoral courses – History and Theory of Musical Styles and Musical Historiography. He was scientific supervisor of doctoral theses at the Academy of Music, Theater, and Fine Arts and at the Academy of Sciences of Moldova. The doctoral theses coordinated by him addressed various issues of national musical culture and had considerable scientific and practical importance. The conclusion is made that the multifaceted scientific-pedagogical activity of V. Axionov in training scientific personnel in the Republic of Moldova made a substantial contribution to the development of the doctorate program in the Republic of Moldova.Item КОНЦЕПТ НЕЛИНЕЙНОСТИ КАК ОТРАЖЕНИЕ ПОСТНЕКЛАССИЧЕСКОЙ КАРТИНЫ МИРА В СОЧИНЕНИЯХ ГЕННАДИЯ ЧОБАНУ(2023) Sambriș, ElenaÎn muzica ultimelor decenii, structurile neliniare au devenit larg răspândite, reflectând ideile esteticii post-non-clasice. Acestea reflectă abordarea sinergică a sistemelor complexe auto-organizate, care include Textul Artistic ca fenomen cultural. Caracteristicile structurilor neliniare sunt examinate folosind exemple din lucrările orchestrale ale lui G. Ciobanu „Moment Bacovian”, Concertul pentru vioară „Momente” și „Glance Behind the Curtain/Glance for the Curtain”. In the music of recent decades, non-linear structures have become widespread, refracting the ideas of post-non-classical aesthetics. They reflect the positions of synergetics in relation to complex self-organizing systems, which include the Artistic Text as a cultural phenomenon. Features of non-linear structures are considered on the example of the orchestral works by Genady Ciobanu “Moment bacovian”, Violin Concerto “Moments” and “Glance Behind the Curtain/Glance for the Curtain».Item ХУДОЖЕСТВЕННЫЕ ПАРАДИГМЫ СИМФОНИЧЕСКОГО ТВОРЧЕСТВА ГЕННАДИЯ ЧОБАНУ: НОВАЯ «СТАРАЯ» ПРОГРАММНОСТЬ (О МЕТОДЕ КОНЦЕПТУАЛЬНОЙ ПРОГРАММНОСТИ)(2024) Sambriș, ElenaMuzica conceptuală contemporană este foarte multilaterală și cuprinde diverse genuri, inclusiv „noul teatru”, teatrul instrumental și muzica instrumentală însăși. În cadrul acesteia din urmă, a apărut o metodă pe care l-am numit programatism conceptual, care este utilizată pe scară largă în lucrările simfonice ale compozitorului G. Ciobanu. Ca exemple, în articolul se analizează Simfonia „Sub soare și stele” și „Codul Enescu” pentru orchestră de coarde. Contemporary conceptual music is very multifaceted and covers different genres, including “new theater”, instrumental theater and instrumental music itself. Within the framework of the latter, a method has emerged that we have termed conceptual programming, which is widely used in the symphonic works of composer G. Ciobanu. As examples, the article analyzes the Symphony "Sub soare și stele" and "Codul Enescu" for string orchestra.Item ПРОЯВЛЕНИЕ МЕЖКУЛЬТУРНОГО ДИАЛОГА В «ВОСТОЧНЫХ ПЕСНОПЕНИЯХ» ГЕННАДИЯ ЧОБАНУ(2021) Sambriș, ElenaAcest articol examinează reconstrucția stilistică a muzicii tradiționale turcești în lucrarea lui G. Ciobanu „Cântece orientale. Închinare lui Dimitrie Cantemir”. Fără a utiliza modul maqam turcesc sau ritmuri modale complexe, autorul reflectă selectiv o serie de caracteristici intonaționale, modale, ritmice și compoziționale ale prototipului. Adresându-se ascultătorilor contemporani, autorul îi invită să se angajeze în dialog cu acest fenomen muzical vibrant al trecutului. The article examines the stylistic reconstruction of Turkish traditional music in the work "Oriental chants. Worship of Dmitry Cantemir" by G. Ciobanu. Without using the Turkish maqam-mode and complex modal rhythm, the author selectively reflects a number of intonation, modal, rhythmic and compositional features of the prototype. Addressing to the contemporary listener, author invites to dialogue with a vivid musical phenomenon of the past.Item РАЗМЫШЛЕНИЯ О СОНАТЕ, ИЛИ СОНАТА, ЧЕГО ТЫ ХОЧЕШЬ ОТ МЕНЯ? (О ТЕМБРАЛЬНОЙ МИКРОФОНИИ В «DE SONATA MEDITOR» Г. ЧОБАНУ)(2025) Sambriș, ElenaUn sistem de armonie spectral-rezonantă, distinct de spectralismul școlii franceze, este de mult timp utilizat pe scară largă în muzica contemporană. Am propus termenul de „microfonie timbrală” pentru acest sistem și, având în vedere spațiile sonore interne și externe, am stabilit o corelație între microfonie și macrofonie. Am folosit termeni acustici pentru a explica fenomenele spectrale. Pe baza unei analize a lucrării „De sonata meditator” de G. Ciobanu, am identificat o serie de principii importante ale acestui sistem. In modern music, the system of spectral-resonant harmony, different from the spectralism of the French school, has been widely used for a long time. We proposed the name timbre microphony for it and, keeping in mind the internal and external space of sound, we built a correlation microphony–macrophony. To explain spectral phenomena, we used acoustic terms. Based on an analysis of G. Ciobanu's "De sonata meditor," we identified a number of important patterns in this system.Item ОСВОЕНИЕ СОВРЕМЕННОЙ СЛОЖНОЛАДОВОЙ МЕЛОДИКИ В КУРСЕ СОЛЬФЕДЖИО(2022) Sambriș, ElenaStăpânirea melodiilor modale complexe contemporane într-un curs de solfegiu la conservator prezintă provocări semnificative, care necesită o pregătire specifică pentru a fi depășite. Până în prezent, nu a existat un consens în literatura metodologică cu privire la procesele și metodele de dezvoltare a auzului muzical profesional în această etapă. Acest articol își propune să răspundă la o serie de întrebări și să ofere îndrumări și recomandări metodologice. The study of modern complex-modal melodies in the solfeggio course at the conservatory presents great difficulties, to overcome which some preparation is required. Until now, there is no consensus in the methodological literature on the processes and methods of developing professional musical hearing at this stage. The article is intended to provide answers to these questions, as well as to offer methodological guidelines and recommendations.Item БУДЬТЕ СВОБОДНЫ ОТ СИСТЕМЫ: КОМПОЗИТОР СНЕЖАНА ПЫСЛАРЬ О ТВОРЧЕСТВЕ, ВРЕМЕНИ И ВИРТУАЛЬНОСТИ(2023) Sambriș, ElenaMaterialul propus, prezentat sub forma unui interviu, evidențiază personalitatea și opera compozitoarei Snejana Pîslari. Autoarea discută despre compozițiile sale, implicarea sa în diverse proiecte creative și științifice, precum și despre stadiul actual al artei muzicale. Aceste reflecții profunde explorează vocația specială a artistului, rolul factorului național în creativitate, principiile comunicative ale artei și noua realitate virtuală a timpului nostru. The material offered to the reader, presented in the form of an interview, highlights the personality and works of the composer Snejana Pislari. The author talks about his compositions, participation in various creative and scientific projects, talks about the current state of musical art. In deeply thought out reasoning, thoughts are set forth about the special purpose of the artist, the role of the national factor in creativity, the communicative principles of art, and the virtual reality of our time.Item ЗВЕЗДНОЕ НЕБО И МОРАЛЬНЫЙ ЗАКОН: ХУДОЖЕСТВЕННЫЕ КОДЫ КАНТОВСКОГО КОНЦЕПТА В МУЗЫКЕ В.А. БЕЛЯЕВА(2022) Sambriș, ElenaAcest articol examinează manifestarea conceptualismului în muzica contemporană. Conceptul este interpretat ca fiind codul artistic și semantic al unei opere, cu implicații culturale și filosofice. În acest caz, aceste implicații sunt reprezentate de ideea lui Immanuel Kant despre interconectarea cosmosului și a umanității, stabilind egalitatea legilor morale cu legile universului. Implementarea acestei idei este examinată folosind trei lucrări instrumentale ale compozitorului Vladimir Beleaev: „...Und der Schternenhimmel über uns...”, „Passion-XXI” și „Concert pentru un compozitor”. The article examines the manifestation of conceptualism in contemporary music. The concept is interpreted as the artistic and semantic code of the composition, which has a cultural and philosophical projection. In this case, they are represented by I. Kant's idea of the relationship between space and man, establishing the equality of moral laws and the laws of the universe. The implementation of this idea is examined using the example of three instrumental compositions by Vladimir Belyaev.: “... Und der Schternenhimmel über uns ...”, “Passion-XXI” and “Concert for a Composer”.Item FESTIVALUL MUZICII ROMÂNEŞTI — O ALTFEL DE SALĂ DE CURS(AMTAP, 2023) Fărcășel, LigiaFestivalul Muzicii Româneşti se desfăşoară la Iaşi încă din anul 1973, fiind organizat de Filarmonica Moldova Iaşi şi de Universitatea Naţională de Arte George Enescu — aşa cum se numesc actualmente cele două instituţii. Cu o pauză de aproximativ două decenii după Revoluţie, festivalul şi‑a reluat activitatea în 2007, constituind un cadru propice pentru lansarea lucrărilor compozitorilor români, dar şi un imbold pentru viitorii muzicieni profesionişti, actuali studenţi, de a se implica în viaţa muzicală locală şi naţională. Ediţia XXIV a festivalului, Secţiunea academică a oferit doritorilor variate ocazii de a învăţa, de a afla informaţii mai puţin cunoscute şi, în cele din urmă, de a se identifica mai mult cu arta sonoră românească. The Romanian Music Festival has been held in Iaşi since 1973, being organized by the Moldova Iaşi Philharmonic and the George Enescu National University of Arts — as the two institutions are currently called. With a break of approximately two decades after the Revolution, the festival resumed its activity in 2007, constituting a suitable framework for launching the works of Romanian composers, but also an impetus for future professional musicians, current students, to get involved in the local and national musical life. The 24th edition of the festival, the Academic Section offered the participants various opportunities to learn, to find out less known information and, finally, to identify themselves more with the Romanian sound art.Item O INTRODUCERE A INOVAŢIEI ÎN EDUCAŢIA MUZICALĂ SPECIALIZATĂ DIN MEDIUL PREUNIVERSITAR(AMTAP, 2023) Karoli, CarolinaArticolul reprezintă o abordare sintetică şi empirică a situaţiei actualului mediu educaţional muzical care este puternic influenţat de starea economică şi tehnologică a vieţii moderne. Pentru a face faţă acestui deziderat, instituţiile de profil au nevoie de flexibilitate şi dinamică, promovând idei inovatoare. Abordarea inter‑ şi transdisciplinară în didactica muzicală, utilizarea noilor tehnologii în sistemul de organizare şi învăţare, precum şi un management adecvat poate revigora actualul sistem muzical de specialitate. Implementarea unui management distribuit şi încurajator asigură o cultură organizaţională bazată pe încredere şi oferă şanse dezvoltării profesionale prin practici de învăţare intercolegiale şi cercetare prin colaborare, care deschid noi perspective. Progresul unei instituţii muzicale din mediul preuniversitar depinde de viziunea comună, de strategiile şi de planurile de acţiune, conducerea, profesorii şi elevii fiind angajaţi activ în procesul dezvoltării instituţionale şi educaţionale. The article represents a synthetic and empirical approach to the situation of the current musical educational environment which is strongly influenced by the economic and technological state of modern life. In order to face this requirement, specialized institutions need flexibility, dynamism, the promotion of innovative ideas. The inter‑ and transdisciplinary approach in music teaching, the use of new technologies in the organization and learning system, as well as an adequate management can revive the current specialized music system. The implementation of distributed and encouraging management ensures an organizational culture based on trust and offers opportunities for professional development through intercollegiate learning practices and collaborative research that open up new perspectives. The progress of a pre‑university music institution depends on the shared vision, strategies, action plans, where the management, teachers and students are actively engaged in the process of institutional and educational development.Item GENUL SIMFONIEI ÎN ŞCOALA TRANSILVANĂ DE COMPOZIŢIE — ULTIMELE ŞAPTE DECENII. PARTEA A II‑A, ANII 2000—2023(AMTAP, 2023) Mercean-Țârc, MirelaPartea a II‑a a studiului asupra genului simfoniei în creaţia compozitorilor din şcoala de compoziţie transilvană din cadrul Academiei de Muzică „Gh. Dima” din Cluj‑Napoca îşi propune să exploreze particularităţile stilistice ale acestor compoziţii realizate în ultimele două decenii ale secolului XXI. Rod al inspiraţiei unor generaţii noi de compozitori ce creează în spiritul postmodernităţii, genul simfoniei în aceste decenii este reprezentat prin multiple şi variate elemente de limbaj muzical, de structură şi tematică ce servesc mesajul artistic prin explorări diverse în zona polistilismului, metastilismului, colajului sau a muzicii electronice. Alături de compozitorii tineri, cele 14 lucrări simfonice ale lui Cornel Ţăranu reflectă o „tinereţe spirituală” şi o adaptabilitate perfectă la „spiritul timpului”. Vor fi analizate şi prezentate, aşadar, creaţiile simfonice ale compozitorilor Tudor Jarda şi Cornel Ţăranu din „generaţia de aur” a şcolii de compoziţie transilvane, ale căror lucrări simfonice se încadrează în secolul XXI, precum şi cele ale compozitorilor Iulia Cibişescu, Adrian Borza, Şerban Marcu, Cristian Bence‑Muk, Ciprian Pop, Răzvan Metea, reprezentând noua generaţie de compozitori şi profesori ai acestei prestigioase şcoli. Concluziile se doresc a fi o panoramă asupra creaţiei în genul simfoniei, indicând câteva etape stilistice semnificative desprinse din analiza limbajului muzical adaptat la orientările şi direcţiile muzicii contemporane în ultimele şapte decenii. Part II of the study on the symphony genre in the creation of composers from the Transylvanian composition school within the “Gh. Dima” Academy of Music from Cluj‑Napoca, aims to explore the stylistic peculiarities of these compositions made in the last two decades of the 21st century. The fruit of the inspiration of new generations of composers who create in the spirit of postmodernity, the symphony genre in these decades is represented by multiple and varied elements of musical language, structure and theme that serve the artistic message, through various explorations in the area of polystylism, metastylism, collage or of electronic music. Along with young composers, the 14 symphonic works of Cornel Ţăranu reflect a „spiritual youth” and a perfect adaptability to the „Spirit of the times”. Therefore, the symphonic creations of the composers Tudor Jarda and Cornel Ţăranu from the „golden generation” of the Transylvanian composition school whose symphonic works fall into the 21st century will be analyzed and presented, as well as those of the composers: Iulia Cibişescu, Adrian Borza, ŞerbanMarcu, CristianBence‑Muk, Ciprian Pop, Răzvan Metea, representing the new generation of composers and teachers of this prestigious school. The conclusions are intended to be a panorama of the creation in the symphony genre, indicating some significant stylistic stages derived from the analysis of the musical language adapted to the orientations and directions of contemporary music in the last seven decades.Item ROLUL COMPETIȚIILOR ÎN EDUCAȚIA MUZICALĂ(AMTAP, 2024) Roman, IuliaCompetițiile joacă un rol important în educația muzicală, oferind elevilor oportunitatea de a-și demonstra abilitățile artistice, de a-și descoperi potențialul maxim și de a-și câștiga stima de sine. Acestea stimulează competiția sănătoasă, îi încurajează pe elevi să-și depășească propriile limite, să muncească și să-și perfecționeze tehnicile interpretative. De asemenea, competițiile pot oferi oportunități de a cunoaște și interacționa cu alți elevi, profesori și artiști profesioniști din domeniul muzical. Competițiile în domeniul muzical pot fi un instrument valoros în educația muzicală, ajutând la formarea și cultivarea talentului și pasiunii pentru muzică. Competitions play an important role in music education, giving the students the opportunity to demonstrate their artistic abilities, discover their full potential and gain self-esteem. They stimulate healthy competition, encourage students to go beyond their own limits, to work on and perfect their interpretive techniques. Competitions can also provide opportunities to meet and interact with other students, teachers and professionals in the field of music. Music competitions can be a valuable tool in music education, helping to form and nurture talent and passion for music.