3. Articole
Permanent URI for this collection
Browse
Recent Submissions
Item CICLUL I HATE MUSIC! PENTRU VOCE ȘI PIAN DE LEONARD BERNSTEIN: REPERE INTERPRETATIVE(AMTAP, 2026) Moroi, CristinaArticolul dat este dedicat tratării interpretative a ciclului „I Hate Music!” pentru voce și pian de Leonard Bernstein. Sunt analizate trei versiuni care aparțin sopranelor din Statele Unite ale Americii – Barbara Bonney, Harolyn Blackwell și Barbara Streisand. Bazându-se pe metoda de analiză comparativă, se fac concluziile privind interacțiunea a două abordări interpretative de bază: prima constă în aderarea la tradițiile liedului din epoca romantismului, manifestat în versiunea sopranei Barbara Bonney. O altă tendință, provenită din tradițiile specific americane de interpretare a muzicii jazz, pop, a genului de musical, se manifestă în versiunea Barbarei Streisand, iar versiunea lui Harolyn Blackwell îmbină elemente ale ambelor abordări. Aceste direcții interpretative se justifică prin specificul stilului componistic al lui L. Bernstein, care îmbină atât tradițiile culturii muzicale academice cât și ale celei non-academice. This article is devoted to an interpretive analysis of Leonard Bernstein’s song cycle “I Hate Music!” for voice and piano. It examines three versions performed by the American sopranos – Barbara Bonney, Harolyn Blackwell, and Barbara Streisand. Using a comparative analysis method, the author draws the conclusions regarding the interaction of two basic interpretive approaches: the first consists of adherence to the traditions of the Romantic-era lied, as manifested in the version of soprano Barbara Bonney. Another trend, stemming from specifically American traditions of interpreting jazz, pop, and pieces in the genre of musical is evident in Barbara Streisand’s version, while Harolyn Blackwell’s version combines elements of both approaches. These interpretive directions are justified by the specifics of L. Bernstein’s compositional style, which combines both academic and non-academic musical traditions.Item ПОЭТИКА ПРИРОДЫ В СИМФОНИЧЕСКОМ ТВОРЧЕСТВЕ ГЕННАДИЯ ЧОБАНУ(AMTAP, 2026) Putina, AnastasiaArticolul este dedicat studiului poeticii naturii în creația simfonică a lui Ghenadie Ciobanu. Sunt analizate trei lucrări ale compozitorului: tablouri simfonice „Păsările și apa”, Concertul pentru marimbă și orchestră „Briza latitudinilor sudice” și suita simfonică „Riturile primăverii”. Analiza are ca scop identificarea modalităților de întruchipare a tematicii naturii și a transformării acesteia în contextul culturii muzicale contemporane. Se demonstrează că imaginile naturii în aceste lucrări depășesc caracterul ilustrativ și funcționează ca simboluri plurivalente, asociate cu o interpretare filosofică a lumii. În acest context, ele corelează cu principiile noului programatism, în cadrul căruia sensul operei se constituie la nivelul organizării interne a materialului muzical. În urma cercetării se constată că în creația lui G. Ciobanu natura apare în ipostaze diferite – ca metaforă a catastrofei, sursă de energie arhetipală și simbol al reînnoirii, configurând astfel un model artistic coerent. The article is devoted to the study of the poetics of nature in the symphonic works of Ghenadie Ciobanu. Three compositions by the composer are examined: symphonic tableaux“Birds and Water”, the Concerto for Marimba and Orchestra “Wind of Southern Latitudes”, and the symphonic suite “Spring Rituals”. The analysis aims to identify the ways in which natural imagery is embodied and transformed within the context of contemporary musical culture. It is shown that the images of nature in these works go beyond mere illustration and function as multi-layered symbols associated with a philosophical interpretation of the world. In this regard, they correlate with the principles of the new programmaticity, within which the meaning of a composition is formed through the internal organization of the musical material. As a result, it is demonstrated that in G.Ciobanu’s works nature appears in different modes – asa metaphor of catastrophe, a source of archetypal energy, and a symbol of renewal – thus forming an integral artistic model.Item RITURI ȘI DANSURI TELURICE DE VLAD BURLEA – ASPECTE ALE VALORIFICĂRII SURSEI FOLCLORICE(AMTAP, 2026) Mardari, ElenaStudiul analizează tripticul „Rituri și dansuri telurice” de Vlad Burlea, urmărind modul în care sursa folclorică este valorificată la nivel semantic și structural, în absența unor citate muzicale concrete. În cazul dat, se evidențiază faptul că, deși lucrarea aparține esteticii muzicii noi, ea este condusă de o axă a conceptului general de sorginte arhaică. Sunt explorate mecanismele prin care elemente ale limbajului popular, precum structurile ritmice, accentele metrice și stilul ornamental, sunt integrate organic în țesătura sonoră contemporană. Concluziile subliniază capacitatea compozitorului de a evoca ethosul dansului popular prin sugestie și penetrare profundă a modelului folcloric, transformând referința tradițională într-o experiență conceptuală abstractă, dar recognoscibilă la nivelul expresiei. The work of composer Vlad Burlea offers a vast field for the study of various aspects related to musical art, compositional techniques, tradition and modernity, etc. The theme of incorporating folkloric sources in Vlad Burlea’s works represents a distinct subject, within which we can identify different levels of this phenomenon: from the direct use of folk material and its passage through the creative and compositional filter specific to academic music (of the chamber orchestra, the symphonic orchestra, the piano, and others), to the absorption of elements of musical folklore into a complex texture that reveals a sophisticated contemporary compositional language. “Chișinăul de cândva” for flute and string orchestra is a compelling example of the use of folklore in compositional creation.Item LEOPARD’S PATH: TREISPREZECE VIZIUNI PENTRU ANSAMBLU DE CAMERĂ DE IGOR IACHIMCIUC(AMTAP, 2026) Langa, MarianaLucrarea „Leopard’s Path: Thirteen Visions for Chamber Ensemble” de Igor Iachimciuc este o creație ce abordează limbajul componistic aflat la intersecția dintre tradiția est-europeană și tehnicile muzicii contemporane occidentale. Studiul se concentrează asupra problemei utilizării tehnicii dodecafonice și a modului în care aceasta este flexibilizată prin procedee de fragmentare și reorganizare a materialului sonor. De asemenea, a fost evidențiat rolul structurii seriale în organizarea atât a înălțimilor cât și a timbrului orchestral, ceea ce oferă creației lui Igor Iachimciuc coerență și diversitate expresivă. The work „Leopard’s Path: Thirteen Visions for Chamber Ensemble” by Igor Iachimciuc is a composition that approaches the compositional language situated at the intersection of Eastern European tradition and Western contemporary music techniques. The study focuses on the use of the twelve-tone technique and the ways in which it is rendered flexible through procedures of fragmentation and reorganization of the sonic material. It also highlights the role of the serial structure in organizing both pitch and orchestral timbre, which provides Igor Iachimciuc’s work with coherence and expressive diversity.Item ЕВРЕЙСКИЕ ПЕСНИ М. РАВЕЛЯ ДЛЯ ГОЛОСА И ФОРТЕПИАНО В СОВРЕМЕННОЙ КОНЦЕРТНО-ИСПОЛНИТЕЛЬСКОЙ ПРАКТИКЕ(AMTAP, 2026) Crasnova-Severin, EcaterinaArticolul de față conține o schiță analitică a trei cântece evreiești ale lui M. Ravel pentru voce și pian. Prima lucrare, „Chanson hébraïque”, aparține ciclului vocal „Cântece populare”, aranjat de M. Ravel pentru voce și pian în 1910, care a fost distins cu un premiu la a V-a ediție a Concursului Casei Cântecului de la Moscova. Celelalte două cântece formează mini-ciclul „Deux mélodies hébraïques”, compus la cererea sopranei A. Alvi. Autorul analizează textul poetic, structura melodiei vocale, legătura sa cu acompaniamentul pianului. O atenție deosebită este acordată problemelor texturii pianului, care contribuie la o dezvăluire mai profundă a conținutului artistic. Se propune o analiză comparativă a trei interpretări ale ciclului vocal numit. În primul ansamblu au evoluat mezzosoprana italiană C. Bartoli alături de pianistul și dirijorul sud-coreean Myung Whun Chung; în al doilea – bas-baritonul belgian José van Dam susținut de pianistul american D. Baldwin; în al treilea – baritonul de operă canadian G. Finley, acompaniat de pianistul britanic J. Drake. Analiza comparativă a acestor trei interpretări scot în evidențiază bogăția posibilităților artistice ale muzicii vocale ale lui M. Ravel, oferind o viziune clară asupra concepțiilor artistice ale compozitorului. This article analyzes three Jewish songs by M. Ravel for voice and piano. The first piece, “Chanson hébraïque”, belongs to the vocal cycle Folk Songs, arranged by M. Ravel for voice and piano in 1910 and awarded at the Fifth Song House Competition in Moscow. The remaining two songs constitute the mini-cycle ‘Deux mélodies hébraïques”, composed at the request of soprano A. Alvi. The author examines the poetic text, the structure of the vocal melody, and its connection with the piano accompaniment. Special attention is given to the issues of piano texture, which contribute to a deeper revelation of the artistic content. A comparative analysis of several interpretations of the vocal cycle is proposed. These collaborations include the Italian mezzosoprano C. Bartoli performing with South Korean pianist and conductor M. W. Chung; the Belgian bass-baritone José van Dam in partnership with the American pianist D. Baldwin; and the Canadian operatic baritone G. Finley accompanied by the British pianist J. Drake. A comparative examination of the mentioned above interpretations of the vocal cycles based on folk melodies, reveals the richness of their interpretative possibilities and provides deeper insight into the composer’s artistic intentions.Item REPERTORIUL DE IARNĂ ÎN ÎNREGISTRĂRILE DE TEREN DIN ANII 1970: CONSERVARE ȘI ARHIVARE A FOLCLORULUI MUZICAL ÎN CADRUL AMTAP(AMTAP, 2026) Miaun, EcaterinaArhiva de folclor a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice cuprinde un fond documentar vast de folclor muzical, printre care și descrieri de obiceiuri și tradiții populare. Creațiile ciclului calendaristic reprezintă o componentă semnificativă, fiind detașate evident de creațiile folclorice specifice perioadei de iarnă. Prin complexitatea lor, atât la nivel literar cât și muzical, aceste manifestări folclorice oferă un material vast de analiză științifică, fiind relevante atât pentru cercetarea etnomuzicologică cât și pentru valorificarea lor în contexte educaționale și artistice contemporane. The Folklore Archive of the Academy of Music, Theatre and Fine Arts comprises a vast documentary collection of musical folklore, including descriptions of popular customs and traditions. The creations of the calendar cycle represent a significant component, being particularly highlighted by the folkloric works specific to the winter season. Due to their complexity, both at the literary and musical levels, these folkloric manifestations provide a broad field for scholarly analysis, being relevant both for ethnomusicological research and for their valorization in contemporary educational and artistic contexts.Item ОСОБЕННОСТИ ИСПОЛНИТЕЛЬСКОГО СТИЛЯ БАС-ГИТАРИСТА МАРКУСА МИЛЛЕРА НА ПРИМЕРЕ КОМПОЗИЦИИ RUN FOR COVER(AMTAP, 2026) Vitiuc, AlexandrÎn prezentul articol se analizează particularitățile stilului interpretativ al compozitorului, producătorului și bas-chitaristului american Marcus Miller, pe baza exemplului piesei Run for Cover. Un interes deosebit reprezintă utilizarea de către muzician a unei linii de bas accentuată, bazată pe tehnica slap. În articol se evidențiază modul în care interpretul complică partea de acompaniament prin introducerea de fragmente solistice, dând astfel un impuls suplimentar sunetului chitarei bas. De asemenea, se analizează aplicarea practică de către M. Miller a unor dispozitive speciale de procesare a sunetului, capabile să extindă semnificativ nu doar volumul acustic al instrumentului, ci și să creeze culori timbrale vibrante. In this article, the author examines the characteristics of the performance style of the American composer, producer, and bassist Marcus Miller, using the composition Run for Cover as an example. Of particular interest is the musician's use of an accented bass line, based on the slap technique. The article highlights the performer's approach to complicate the accompanying part by introducing solo fragments, which give the bass guitar's sound additional momentum. Furthermore, it analyzes M. Miller's practical application of special sound-processing devices, which can significantly expand not only the acoustic olume of the instrument but also create bright timbral colors.Item РОЛЬ АКАДЕМИЧЕСКОЙ МОБИЛЬНОСТИ В РАМКАХ ПРОГРАММЫ ERASMUS+ В ПРОФЕССИОНАЛЬНОМ СТАНОВЛЕНИИ СТУДЕНТОВ, ОБУЧАЮЩИХСЯ ПО СПЕЦИАЛЬНОСТИ АКАДЕМИЧЕСКОЕ ПЕНИЕ АКАДЕМИИ МУЗЫКИ, ТЕАТРА И ИЗОБРАЗИТЕЛЬНЫХ ИСКУССТВ (АМТИИ)(AMTAP, 2026) Nikitcenko, VictoriaÎn centrul atenției autoarei se află factorii care au un impact pozitiv asupra pregătirii studenților de la specialitatea Canto academic, și anume participarea la Programul de Mobilitate Academică Erasmus+ al Uniunii Europene. Perspectivele oferite studenților din Republica Moldova care au participat la mobilitate studențească se analizează pe baza chestionarelor completate de studenții-vocaliști ai Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, care au avut experiența de a studia la Conservatorul „Agostino Steffani” din Castelfranco, regiunea Veneto, cu profesori de canto de operă Monica Benvenuti și Enrico Rinaldo. Se clarifică metodologia de predare, forme de comunicare student-profesor, stăpânirea limbii italiene în procesul de comunicare cu profesori și colegi, formele de organizare a examenelor la specialitate și alte momente. Autoarea conchide că mobilitatea studenților dezvoltă atât hard skills (deci, aptitudini profesionale), cât și soft skills – cunoașterea limbilor străine, înțelegerea interculturală, competențele socio-comunicative, capacitatea de rezolvare a problemelor. The author focuses on the factors that have a positive impact on the training of students in the “Academic Singing” program, namely participation in the European Union’s Erasmus+ Academic Mobility Program. The perspectives offered to students from the Republic of Moldova who participated in student mobility are analyzed on the basis of the questionnaires completed by vocalist students of the Academy of Music, Theatre and Fine Arts who had the experience of studying at the “Agostino Steffani” Conservatory in Castelfranco, Veneto Region, with the opera singing professors Monica Benvenuti and Enrico Rinaldo. The study clarifies teaching methodology, forms of student-teacher communication, Italian language proficiency in communicating with professors and peers, the organization of specialized exams, and other aspects. The author concludes that student mobility develops both hard skills (i.e., professional competencies) and soft skills – foreign language proficiency, intercultural understanding, sociocommunicative skills, and problem-solving abilities.Item МЕТОДИЧЕСКИЕ ПРИНЦИПЫ РУКОВОДИТЕЛЕЙ ХОРОВОЙ КАПЕЛЛЫ ДОЙНА: ИСТОРИЧЕСКИЙ АСПЕКТ(AMTAP, 2026) Blîndu, Natalia; Țircunova, SvetlanaÎn articol sunt caracterizate principiile metodice ale conducătorilor artistici ai Capelei Corale Academice „Doina”. Cel mai detaliat sunt examinate ideile artistice ale lui Konstantin Pigrov, prezentate în lucrările sale teoretice publicate — „Conducerea colectivului coral” și „Solfegiu pentru secțiile dirijoral-corale ale colegiilor muzicale”. Pe baza materialelor publicate și a amintirilor discipolilor sunt reconstituite concepțiile metodice ale lui Aleksandr Sveșnikov, manifestate în activitatea unor lideri ai „Doinei” precum Vladimir Minin, Veronica Garștea și Ilona Stepan. Cu o detaliere mai redusă sunt prezentate modalitățile de lucru cu colectivul ale lui Mihail Brezdeniuk și Moisei Kononenko. În baza analizelor efectuate se ajunge la concluzia că metodologia lui K. Pigrov, M. Brezdeniuk și M. Kononenko s-a sprijinit pe tradițiile Capelei Imperiale din Sankt-Petersburg, ale Școlii Sinodale de cântare bisericească din Moscova, precum și ale numeroaselor școli de reghenți și de cânt bisericesc. Deoarece perioada de activitate a acestor muzicieni a coincis cu epoca persecuțiilor împotriva bisericii, concepțiile dirijorale bisericești s-au manifestat în activitatea lor în mod latent, exprimându-se prin transferarea asupra materialului muzical contemporan a metodelor de lucru cu corul, elaborate printr-o experiență colectivă seculară. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, în activitatea lui V. Minin, V. Garștea și I. Stepan au devenit predominante tradițiile artei corale laice, bazate pe generalizarea experienței concertistice și didactice a conducătorilor contemporani de capele din Moscova și Leningrad. This article characterizes the methodological principles of the artistic directors of the “Doina” Academic Choir. Konstantin Pigrov's creative ideas are examined in the most detail, as they are presented in two published theoretical works—"Choral Direction" and "Solfeggio for Choral Conducting Departments of Music Schools." Based on published articles and the memories of his disciples, Alexander Sveshnikov's methodical conceptions are reconstructed, as manifested in the activity of such ”Doina” leaders as Vladimir Minin, Veronica Garshtya, and Ilona Stepan. Mikhail Brezdenyuk and Moisei Kononenko's methods of working with the choir are presented in less detail. Based on the performed analyses, it is concluded that the methods of K. Pigrov, M. Brezdenyuk, and M. Kononenko were based on the traditions of the Sankt-Petersburg Imperial Choir, the Moscow Synodal School of Church Singing, and numerous regent choir schools. Since these musicians' work coincided with the period of persecution of the church, the concepts of church coir conducting manifested themselves latently in their work, and were expressed in the fact that the methods of working with the choir, developed through centuries of collective experience, were transferred to modern musical material. In the second half of the 20th century, the traditions of secular choral art, based on the generalization of the concert and educational experience of contemporary choir directors from Moscow and Leningrad, became predominant in the work of V. Minin, V. Garshtya, and I. Stepan.Item ABORDAREA SURSEI FOLCLORICE ÎN MINIATURA CORALĂ LA STREȘINA CASEI MELE DE ION MACOVEI(AMTAP, 2026) Mihalaș, MihaiAcest articol include analiza detaliată a miniaturii corale „La streșina casei mele” în prelucrare de Ion Macovei, precum și identificarea izvoarelor folclorice abordate în creație. În articol sunt relatate informații generale despre personalitatea compozitorului și sunt identificate cele mai de seamă creații semnate de el. De asemenea, este redat concis modul de abordare a sursei folclorice și aplicarea acesteia în procesul componistic al creației sus-menționate. Analiza scoate în evidență structura miniaturii corale, diferite procedeem componistice și mijloace de expresie muzicală. Autorul identifică unele probleme care pot apărea pe parcursul pregătirii în repetiții a creației miniaturale pentru interpretarea în scenă. This article includes a detailed analysis of the choral miniature La streșina casei mele by Ion Macovei as well as the identification of the folklore sources addressed in the creation. The article provides general information about the composer's personality and identifies the most important creations signed by him. It also concisely presents the way of approaching the folklore source and its application in the compositional process of the above-mentioned creation. The analysis highlights the structure of the choral miniature, different, compositional procedures and means of musical expression. Throughout the article, the author identifies some problems that may arise during the preparation in the rehearsals of the miniature for stage performance.Item APLICAREA INTELIGENȚEI ARTIFICIALE ÎN PROIECTAREA RESURSELOR EDUCAȚIONALE PENTRU DISCIPLINA EDUCAȚIE MUZICALĂ(AMTAP, 2026) Roman, RuslanaArticolul de față explorează problematica integrării Inteligenței Artificiale (IA) în procesul educațional, cu un accent special asupra utilizării acesteia în proiectarea și desfășurarea lecțiilor de educație muzicală. Sunt valorificate avantajele concrete ale IA, cum ar fi automatizarea sarcinilor repetitive, feedback-ul imediat și accesul extins la resurse digitale, în timp ce nu se neglijează nici provocările etice, pedagogice și tehnice implicate, precum și riscul diminuării relației umane și necesitatea formării profesorilor. De asemenea, sunt prezentate categorii de instrumente digitale relevante pentru generarea muzicii, pentru activitățile de predare-învățare și de creare a conținutului, cu oferirea unor sugestii aplicative pentru utilizarea lor în cadrul lecțiilor de muzică. În perspectivă, articolul propune o utilizare echilibrată și responsabilă a IA, accentuând rolul profesorului ca mediator și facilitator al procesului educațional, pentru a nu pierde dimensiunile fundamentale ale expresivității și sensibilității artistice. This article explores the issue of integrating Artificial Intelligence (AI) into the educational process, with a particular focus on its use in designing and delivering Music Education lessons. It highlights the concrete advantages of AI, such as the automation of repetitive tasks, immediate feedback, and expanded access to digital resources, while also addressing the ethical, pedagogical, and technical challenges involved, including the risk of diminishing human interaction and the need for teacher training. Additionally, the article presents categories of relevant digital tools for music generation, teaching and learning activities, and content creation, offering practical suggestions for their use in music lessons. From a forward-looking perspective, the article advocates for a balanced and responsible use of AI, emphasizing the teacher’s role as a mediator and facilitator of the educational process, in order to preserve the fundamental dimensions of artistic expressiveness and sensitivity.Item POEZIA LUI FRIEDRICH RÜCKERT ÎN CICLUL VOCAL MYRTHEN, OP. 25 DE ROBERT SCHUMANN(AMTAP, 2026) Ghimbovscaia, AnastasiaPoezia lui Friedrich Rückert reprezintă un patrimoniu nu doar pentru literatura universală, ci și pentru arta muzicală. Creațiile marelui poet german au fost alese să fie puse pe muzică de către Johannes Brahms, Franz Schubert, Hugo Wolf, Richard Strauss, Clara Schumann, Robert Schumann, Gustav Mahler și mulți alții. În atenția autorului este ciclul vocal „Myrthen”, op. 25 de Robert Schumann, semnat în anul 1840 pe versurile poeților europeni F.Rückert, W.Goethe, G.Byron, J.Mosen, H.Heine, Th.Moore, R.Burns și C.M. Fanshawe. Fiind alcătuit din douăzeci și șase de cântece, unde fiecare miniatură vocală este o compoziție independentă, „Myrthen” devine o adevarată paletă de armonii și sentimente, care prin limbajul său muzical ne deschide lumea poeziei europene. Autorul propune o analiză a particularităților conceptuale și interpretative ale lieduri-lor, scrise pe versurile lui Friedrich Rückert („Widmung”, „Lied der Braut №1”, „Lied der Braut №2”, „Aus den östlichen Rosen”, „Zum Schluss”), dar și ideilor componistice individuale ale lui Robert Schumann. Friedrich Rückert’s poetry represents a patrimony not only for world literature, but also for musical art. The creations of the great German poet were chosen to be set to music by Johannes Brahms, Franz Schubert, Hugo Wolf, Richard Strauss, Clara Schumann, Robert Schumann, Gustav Mahler, and many others. In the center of the author’s attention is the vocal cycle ”Myrthen”, op. 25, by Robert Schumann written in 1840 on the poems o the European poets F. Rückert, W. Goethe, G. Byron, J. Mosen, H. Heine, Th. Moore, R. Burns and C. M. Fanshawe. Consisting of twenty-six songs, in which each vocal miniature is an independent composition, ”Myrthen” becomes a true palette of harmonies and emotions that, through its musical language, opens up the world of European poetry to us. The author aims to analyze the conceptual and interpretative features of the lieder written to verses by Friedrich Rückert (”Widmung”, ”Lied der Braut №1”, ”Lied der Braut №2”, ”Aus den östlichen Rosen”, ”Zum Schluss”), as well as the individual compositional ideas of Robert Schumann.Item АРХИВ ПАМЯТИ: КУЛЬТУРНЫЕ СЛОИ И ЭСТЕТИЧЕСКИЕ ДИАЛОГИ В МУЗЫКЕ ГЕННАДИЯ ЧОБАНУ(AMTAP, 2026) Putina, AnastasiaÎn creația simfonică a lui Ghenadie Ciobanu diferite epoci și universuri stilistice intră într-un dialog estetic unic. Metafora „arhivă a memoriei” reflectă particularitățile gândirii sale artistice, sugerând un spațiu în care codurile culturale sunt conservate, reinterpretate și actualizate. Articolul examinează metodele prin care compozitorul lucrează cu materialul istorico-cultural și modalitățile de formare a unui spațiu artistic stratificat. În centrul cercetării se află lucrările „Moment bacovian”, „Codul Enescu”, „Cântări orientale”. „Închinare lui Dimitrie Cantemir” și „Un viaggio immaginario”, în care relațiile intertextuale reprezintă un element important al gândirii conceptuale. Gh. Ciobanu construiește un sistem original de interacțiune a straturilor culturale, reunind surse literare, istorico-muzicale și etnoculturale. El evită citarea directă, utilizând modelarea stilistică, aluziile tematice, cvasicitarea și reconstrucția structurilor logice și a modelelor intonaționale caracteristice diferitelor tradiții. In the symphonic works of Ghenadie Ciobanu, different historical epochs and stylistic layers enter into a distinctive aesthetic dialogue. The metaphor of the “archive of memory” reflects the specific features of the composer’s artistic thinking, suggesting a space in which cultural codes are preserved, reinterpreted, and actualized. The article examines the composer’s methods of working with historical and cultural material, as well as the ways of shaping a multilayered artistic space. The focus of the study is on the works Moment bacovian, Codul Enescu, Cântări orientale. Închinare lui Dimitrie Cantemir and Un viaggio immaginario, in which the intertextual relationships function as an essential component of conceptual thinking. G. Ciobanu constructs an original system of interaction between cultural layers by integrating literary, music-historical, and ethno-cultural sources. He avoids direct quotation, instead employing stylistic modeling, thematic allusions, quasi-quotation, and the reconstruction of logical structures and intonational models characteristic of different traditions.Item ОБРАЗ НАРОДА В ХОРОВЫХ СЦЕНАХ ИЗ ВТОРОГО ДЕЙСТВИЯ ОПЕРЫ ГЕОРГИЯ МУСТИ ȘTEFAN CEL MARE(AMTAP, 2026) Glodina, TatianaArticolul este consacrat analizei episoadelor corale din actul al doilea al operei „Ștefan cel Mare” de Gheorghe Mustea, studiate din perspectiva întruchipării imaginii poporului. Sunt identificate funcțiile lor dramaturgice, particularitățile organizării structurale, ale limbajului muzical și ale facturii corale. Analiza complexă a permis de a formula concluzia că scenele de masă din actul al doilea al operei lui Gh. Mustea, în concepția artistică a întregului spectacol, reprezintă diferite fațete ale imaginii poporului – principiul empatic, forța spontană și conștiința națională. Această sarcină se realizează prin utilizarea mediată a elementelor melodico-ritmice ale folclorului muzical moldovenesc, integrate organic în contextul comunicării stilistice contemporane. Din punct de vedere al rolului dramaturgic în spectacol, aceste scene sunt legate de oprirea acțiunii, accentuând atenția spectatorului-ascultătorului la fațetele diferite ale imaginii poporului. The article is devoted to the analysis of choral episodes from the second act of Georgy Mustea’s opera Ștefan cel Mare, studied from the perspective of their embodiment of the image of the people. Their dramaturgical functions, as well as the features of structural organization, musical language, and choral texture are identified. The comprehensive analysis makes it possible to conclude that the mass scenes of the second act of G. Mustea’s opera, within the artistic concept of the whole scene performance represent different facets of the image of the people– the empathetic principle, spontaneous force, and national selfconsciousness. This task is realized through the mediated use of melodic and rhythmic elements of Moldovan musical folklore, organically integrated into the context of contemporary stylistic communication. From the standpoint of their dramaturgical role in the performance, these scenes are connected with a suspension of action, accentuating the attention of the listener-viewer to the different aspects of the image of the people.Item CONCERTUL PENTRU TROMBON ȘI ORCHESTRĂ DE HENRI TOMASI: PARTICULARITĂȚILE STILISTICE ȘI DE GEN, INTERPRETAREA PARTIDEI TROMBONULUI SOLISTIC(AMTAP, 2026) Țapeș, AlexandruArticolul este dedicat analizei muzicologice și interpretative a Concertului pentru trombon și orchestră de Henri Tomasi – o capodoperă din tezaurul muzicii pentru instrumente aerofone. Scris în anul 1956, Concertul nu și-a pierdut actualitatea până în zilele noastre grație imaginilor vii, emoțiilor profunde, limbajului muzical proaspăt și original. Lucrarea poartă o amprentă a stilisticii jazzistice, fiind inspirată de creația marelui trombonist, compozitor și band-lider al erei swingului, Tommy Dorsey. Pe lângă analiza Concertului din punct de vedere al specificului de gen și stil, al formei și limbajului muzical, articolul conține unele observații asupra caracteristicilor interpretative ale lucrării, precum elementele ritmice și intonaționale, articulațiile complexe, specificul timbral. This article is dedicated to the musicological and interpretative analysis of the Concerto for Trombone and Orchestra by Henri Tomasi – a masterpiece from the treasury of music for wind instruments. Written in 1956, the Concerto has not lost its relevance to this day thanks to its vivid images, deep emotions, fresh and original musical language. The work has an imprint of jazz stylistics, being inspired by the work of the great trombonist, composer and bandleader of the swing era Tommy Dorsey. In addition to the analysis of the concerto from the point of view of the specifics of genre and style, of the musical form and language, the article contains some observations on the interpretative characteristics of the work, such as rhythmic and intonational elements, complex articulation, and timbre specificity.Item SPICUIRI DESPRE UTILIZAREA INSTRUMENTELOR MUZICALE POPULARE ÎN CREAȚIA COMPOZITORILOR AUTOHTONI(AMTAP, 2026) Chiforișin, GalinaÎn articolul de față autoarea își propune să prezinte o scurtă relatare despre modul de implementare a instrumentelor populare în creația componistică din Republica Moldova. În căutarea unor resurse sonore noi și a unei identități artistice proprii, compozitorii autohtoni au integrat tot mai frecvent instrumentele muzicale populare în muzica academică. Această orientare, determinată de dorința de originalitate, a condus la îmbogățirea paletei timbrale și la consolidarea expresiei identitare naționale. Instrumentele populare sunt valorificate nu doar ca sursă de culoare sonoră, ci și ca purtătoare de semnificații simbolice și expresive, prin preluarea intonațiilor, ritmurilor și tehnicilor de interpretare specifice folclorului. Ele sunt utilizate fie direct, în rol solistic sau de ansamblu, fie prin imitarea sonorităților orchestrei populare prin intermediul formațiilor camerale sau simfonice. Exemplele repertoriale alese spre analiză tind să demonstreze varietatea modalităților de integrare a instrumentelor folclorice și relevă capacitatea acestora de a genera structuri și sensuri noi în cadrul muzicii savante contemporane, evidențiind astfel sinteza originală dintre tradiție și modernitate. In this article, the author aims to present a short story about the implementation of folk instruments in compositional creation in the Republic of Moldova. In search of new sound resources and their own artistic identity, local composers have increasingly integrated folk musical instruments into academic music. This orientation, determined by the desire for originality, has led to the enrichment of the timbre palette and the consolidation of the expression of national identity. Folk instruments are valued not only as a source of sound color, but also as carriers of symbolic and expressive meanings, by taking over the intonations, rhythms and interpretation techniques specific to folklore. They are used either directly, as soloists or as an ensemble, or by imitating the sounds of the folk orchestra through chamber or symphonic bands. The repertoire examples chosen for analysis tend to demonstrate the variety of ways of integrating folk instruments and reveal their capacity to generate new structures and meanings within contemporary scholarly music, thus highlighting the original synthesis between tradition and modernity.Item VARIETĂȚILE FORMELOR STROFICE ÎN CÂNTECELE DOINITE(AMTAP, 2026) Godoroja, CristinaCântecul doinit este o specie intermediară în folclorul românesc ce combină trăsăturile doinei și ale cântecului propriu-zis, în special, la nivel de arhitectonică. Trăsăturile strofei elastice vizibile în melodiile pe care ne-am propus să le analizăm sunt: caracterul tărăgănat, lung, cantabil; ritmul liber (parlando) și mișcarea liberă (rubato); ornamentarea bogată; prezența formulelor melodice inițiale și de încheiere, raportul neregulat dintre rândurile poetice și cele melodice. Din trăsăturile strofei fixe, care se întâlnesc în cântecele doinite, numim succesiunea neschimbată și numărul stabil al rândurilor melodice în fiecare strofă. Prin intermediul prezentei lucrări propunem comparația acestor modalități de a exprima sentimentele cele mai profunde ale vieții umane. The doina style song is an intermediate species in the Romanian folklore that combines the features of doina and the song itself, especially in the architectonical forms. The features of the elastic stanza observed in these melodies are: the delaying, long, cantabile character; the free rhythm (parlando) and free movement (rubato); rich ornamentation; the presence of initial and concluding melodic formulas, the irregular ratio between the poetic and melodic lines. Among the features of the fixed stanza, more common in the doina style songs, we define the unchanged sequence and the stable number of melodic lines in each stanza. In this article we make a comparison of these modalities of expressing the deepest feelings of the human life.Item MATERIALE DE FOLCLOR MUZICAL DIN CADRUL REPERTORIULUI DE IARNĂ PĂSTRATE ÎN ARHIVA DE FOLCLOR A AMTAP: EXPEDIȚII DE TEREN DIN ANII 1960(AMTAP, 2026) Miaun, EcaterinaArhiva de folclor de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice deține un material bogat de folclor muzical, descrieri de obiceiuri și tradiții populare – peste 16000 de elemente de patrimoniu. O parte impresionantă din acest material îl constituie producțiile ciclului calendaristic, în special creațiile folclorice din cadrul perioadei de iarnă. Cele mai vechi exemple au fost înregistrate de la persoane născute la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ele constituie documente sonore valoroase de patrimoniu imaterial. Conținutul literar, structura melodică și alte componente ale acestor manifestări folclorice reprezintă un teren vast de cercetare științifică și valorificare practică. The Folklore Archive of the Academy of Music, Theater and Fine Arts holds a rich collection of musical folklore, as well as descriptions of customs and folk traditions – over 16,000 heritage items. An impressive part of this material consists of productions belonging to the calendar cycle, especially folkloric creations from the winter period. The oldest examples were recorded from people born at the end of the 19th century. These constitute valuable sound documents of the intangible cultural heritage. The literary content, melodic structure and other components of these folkloric manifestations represent a vast field for scientific research and practical utilization.Item TEACHING PIANO TO ADULT STUDENTS WITHOUT MUSICAL TRAINING: BIOMECHANICAL ASPECTS(AMTAP, 2026) Zantout, MiraPlaying the piano is a mind and hand task that needs interactivity of muscles, joints and nerves etc. It is necessary to be aware of hand biomechanics, the complicated physiology and anatomical structure of the hand, in order to reach a correct hands position in playing the piano, therefore the importance of our current study is situated in the field of biomedical hand performance. Cântarea la pian este o sarcină a minții și a mâinilor care necesită interactivitate a mușchilor, articulațiilor și nervilor etc. Este necesar să fim conștienți de biomecanica mâinii, fiziologia complicată și structura anatomică a mâinii, pentru a ajunge la o poziție corectă a mâinilor cântând la pian, deci, importanța și actualitatea studiului nostru constă în aplicarea conceptelor împrumutate din domeniul biomedical.Item CONTRIBUȚIA MUZICOLOGULUI VLADIMIR AXIONOV LA DEZVOLTAREA STUDIILOR DOCTORALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA(AMTAP, 2026) Țircunova, SvetlanaArticolul caracterizează activitatea științifico-pedagogică a muzicologului Vladimir Axionov (1950-2012) în cadrul doctoratului din Republica Moldova, specializarea „Arta muzicală”. Fiind un profesionist de nivel internațional în domeniul muzicologiei istorice, el a stimulat prin exemplul său tinerii cercetători să studieze problemele actuale ale artei muzicale naționale și universale. V. Axionov a elaborat curriculumurile la două discipline importante ale doctoratului – „Istoria și teoria stilurilor muzicale” și „Istoriografia muzicală”. A fost conducător științific al tezelor de doctorat la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și la Academia de Științe a Moldovei. Tezele coordonate de el au abordat diverse probleme ale culturii muzicale naționale și au avut o importanță științifică și practică considerabilă. Se concluzionează că activitatea științifico-pedagogică multidimensională a lui V. Axionov în pregătirea cadrelor științifice în Republica Moldova a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea doctoratului din Republica Moldova. The article characterizes the scientific-pedagogical activity of musicologist Vladimir Axionov (1950-2012) in the doctorate program of the Republic of Moldova in the field of Musical Art. Being an internationally recognized specialist in the area of historical musicology, he encouraged through his own example, young researchers to study the topical issues of national and universal musical art. V. Axionov developed the curriculum for two important doctoral courses – History and Theory of Musical Styles and Musical Historiography. He was scientific supervisor of doctoral theses at the Academy of Music, Theater, and Fine Arts and at the Academy of Sciences of Moldova. The doctoral theses coordinated by him addressed various issues of national musical culture and had considerable scientific and practical importance. The conclusion is made that the multifaceted scientific-pedagogical activity of V. Axionov in training scientific personnel in the Republic of Moldova made a substantial contribution to the development of the doctorate program in the Republic of Moldova.