3. Facultatea Artă Teatrală, Coregrafică şi Multimedia

Permanent URI for this community

https://repository.amtap.md/handle/123456789/20

Browse

Browsing 3. Facultatea Artă Teatrală, Coregrafică şi Multimedia by Issue Date

Filter results by year or month
Now showing 1 - 20 of 40
  • Thumbnail Image
    Item
    EXPERIENŢELE POSTMODERNISTE ÎN POLIFONIA TEATRALĂ FRANCO-ROMÂNĂ
    (ULIM, 2006) Roșca, Angelina
    Una dintre cele mai importante consecinţe ale naturii ludice a artei posmoderniste este pasiunea pentru mit. Adevărul este că şi modernismul simţea o anumită atracţie faţă de sensul universal al acestuia, forţa lui nelimitată de sugestie şi caracterul energizant, imperativ. Postmodernismul a anunţat posibilitatea coexistenţei şi interacţiunii a oricăror tradiţii.
  • Thumbnail Image
    Item
    LIMBA SI IDENTITATEA ÎN SPAȚIUL MITICO-RITUALIC AL TEATRULUI
    (ULIM, 2007) Roșca, Angelina
    Abordările rituale sunt acum în mare vogă în miscarea teatrală mondială. De aici se cere concluzia că teatrele există într-o bună armonie cu identitățile sale. Regizorii produc o multitudine de versiuni artistice ale ritului. Raportul dintre rit si eficacitate simbolică este menținut de “seturi de obiecte reale si de mijloace simbolice”. Ei au atins mari performanțe în făurirea unui teatru ritualic, de semnificație, de simbol. Ei au ajuns la sublima înțelegere că “teatrul este altarul ritmului universal, în care gestul si sunetul trebuiesc contopite pentru realizarea unei armonii definitive”.
  • Thumbnail Image
    Item
    PROVOCAREA LUI PATRICE CHÉREAU: ACTE DE LIMBAJ ÎN INTERACŢIUNE
    (2012) Roșca, Angelina
    The paper is devoted to social and aesthetic challenges of Patrice Chéreau, a rebellious personality endowed with reckless energy, who revolutionized theatre and opera. Particular attention is paid to director’s way to put in interaction speech acts belonging to different arts. The myths-performances are analyzed, especially those where the French director leads elite artistic forces towards postmodern desacralization. Here is where we find Chéreau’s way to create a condensed moment, defined by Bertold Brecht as Social Gestus. Then we follow his both scandalous and triumphal route, culminated in the award of Europe Theatre Prize (Thessaloniki, Greece, 2008).
  • Thumbnail Image
    Item
    SCHIMBAREA MODELULUI DRAMATURGIC. DIMENSIUNEA ESTETICĂ ŞI CEA SOCIALĂ ÎN TRASEUL EVOLUTIV AUTOHTON
    (2013) Roșca, Angelina
    Se vehiculează ideea că în 1990-2000 autorii dramatici erau preocupaţi doar de formă, stil, iar din 2000 devin pasionaţi de viaţa cetăţii. Adevărul este că în prima perioada dramaturgii testează noi dimensiuni estetice ale textului, dar şi elementul social, pe când în perioada următoare aceştia deseori pun socialul în faţa artisticului. Din 1990 până în prezent, urmărim un perpetuu proces de reconfigurare a formelor dramatice prin exploatarea: teatrului absurdului pe linia Ionesco, Beckett, Mrozek şi Vişniec (Plasatoarele şi Luministul de C. Cheianu, Crima sângeroasă din Staţiunea Violetelor şi Concert la violă pentru câini de D. Crudu ş.a.); dramaturgiei pirandelliene (Terasa Zgârâie nori de Călin Sobietski-Mânăscurtă ş.a.); arsenalului postmodernist (Fotografii cu clovni invizibili, Minte-mă, minte-mă de N. Negru, Mama lor de urmaşi de A. Roşca ş.a.); componentelor expresiv-stilistice ale avangardei (Saxofonul cu frunze roşii de V. Butnaru); esteticii „in-yer-face theatre” (textele N. Esinenco); tehnicii „verbatim” (A şaptea Kafana, Casa M. ş.a.). În vederea redresării situaţii dramaturgiei autohtone, la 4 septembrie 2012 în incinta Uniunii Teatrale din Republica Moldova are loc deschiderea oficială a Centrului de Dramaturgie Contemporană (CDC).
  • Thumbnail Image
    Item
    REGIA – ÎNTRE OCUPAŢIE ŞI PROFESIE (PROFESIONISM ŞI DILETANTISM)
    (AMTAP, 2014) Panfil, Lidia; Guţu, Elena
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    BAZELE SCENARISTICO-REGIZORALE ALE PROGRAMELOR CULTURAL-COGNITIVE: ghid pentru studenți
    (AMTAP, 2014) Panfil, Lidia
    Actul concertistic, ca formă intrinsecă a activităţii culturale, dispune de un potenţial extraordinar în virtutea specificităţii sale, fapt decisiv în contextul dezvoltării şi educaţiei viitoarei personalităţi. Funcţiile sale sociale vizează elementele instructiveducativ şi cultural-iluminist. Acest GHID va fi util tinerilor specialiști atât la elaborarea, cât şi la realizarea scenariilor pentru programele cultural-cognitive, ulterior, şi la materializarea lor scenică.
  • Thumbnail Image
    Item
    PIRANDELLISMUL ȘI EDUARDISMUL: DOUĂ POETICI DIFERITE?
    (2015) Târțău, Svetlana
    The author brings out observations about Pirandello’s influence on Eduardo De Filippo’s works, using such terms as pirandellism and eduardism, both theatrical poetics that appeared in the Italian theater of the twentieth century. In order to see the similarities and differences between them, the author analyzed the comedies by Eduardo De Filippo „Questi fantasmi” and „La grande magia”. In the writings of Giorgio Pullini we find out that Eduardo was influenced by Pirandello, but from pirandellian dialectics, in the works of Eduardo we find invented dialogues. However, the subject matter is built in a different way, it is further developed, it is closer to the present than to the one of contradictions between the human essence and people’s knowledge of realit based on the impossibility to find a common language between two realities that have lost logical links, but in the lack of possibilities to find common trust between two realities that have lost their moral relations.
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    DANSUL POPULAR SCENIC:EXERSISUL LA BARĂ: ghid metodologic
    (AMTAP, 2016) Guţu, Zoia; Apostol, Snejana; Batrîncea, Ion; Dohotaru, Maia
    Dansul popular scenic face parte din principalele componente ale procesului de pregătire a coregrafilor. Bazându-se pe elemente de balet clasic, pe dansul popular, dramaturgia literară şi cea muzicală, el se întâlnește în majoritatea poemelor şi a tablourilor coregrafice. Cunoaşterea elementelor de bază ale dansului popular scenic contribuie la dezvoltarea gândirii creative a studenţilor – viitorii maeştri de balet şi pedagogi. De această problema s-au preocupat mai mulţi specialişti în domeniul artei coregrafice, în special A. Lopuhov, A. Șireaev, A. Bocearov, K. Richter, K. Zațepina, A. Klimov, S. Lifar. Dar în ceea ce priveşte pregătirea specialiştilor în domeniul artei coregrafice, specificul activităţii maestrului de balet, realizările în domeniul respectiv în republică şi în lume actualmente dispunem de foarte puţin material didactic. Ţinând cont de faptul că învăţământul contribuie esenţial la crearea valorilor artistice şi este supus permanent modernizării, în acest studiu întreprindem o tentativă de a aborda problema dezvoltării tehnicii de interpretare a dansului și gândirii creative la studenţi, de a analiza metodele de predare a lecţiei practice, şi de a sistematiza structura lecţiei de dans popular scenic. Tehnologiile predării dansului popular scenic n-au argumentare teoretică adecvată. În acelaşi timp, ele se află în corelaţie cu tendinţele dezvoltării concepţiei învăţământului formativ.
  • Thumbnail Image
    Item
    Curs de lecţii la disciplina GESTURI ARTISTICE ÎN PROCESUL TEATRAL CONTEMPORAN
    (AMTAP, 2016) Roşca, Angelina
    Realitatea artistică curentă este indisolubilă de gestul artistic. Acest lucru își găsește reflecția în cursul Gesturi artistice în procesul teatral contemporan. El îmbogățește programa universitară a masteranzilor cu noi subiecte, concepte și termeni (cum ar fi teatrul alternativ, teatrul postdramatic), fără de care procesul de instruire ar fi azi unul valid. Cursul urmărește aventura artistică a unora dintre exponenții marcanți ai gesticii artistice pe plan mondial și autohton, concentrându-se pe gestul de depășire a limitelor în ansamblul altor gesturi (de distrugere a tabuurilor, de bulversare a vieţii cetăţii, de testare a limitelor corpului, de transcendere a limitelor existenţiale). Este pus un accent aparte pe teatrul social contemporan, implicit pe teatrul politic, ca un segment al acestuia. Aici găsim nu doar informația care ne lipsește despre teatrul de alternativă din Republica Moldova, dar și o analiză, o încercare de teoretizare a acestui fenomen. Sunt conturate aspecte inedite ale creației lui Mihai Fusu, Nelly Cozaru, Nicoleta Esinencu, Luminița Țicu. Materialul elucidează procese transformatorii prezente în domeniul teatrului, dar și în alte arte. Cursul dezvăluie cum a avut loc, datorită unor gesturi artistice impunătoare, abolirea limitelor impuse de regimul comunist, dar și schimbarea de paradigmă de la teatrul dramatic la cel postdramatic.
  • Thumbnail Image
    Item
    Curs de lecţii la disciplina TEORII ȘI PRACTICI PROVOCATIVE ÎN ARTELE SPECTACULARE ȘI PERFORMATIVE CONTEMPORANE
    (AMTAP, 2016) Roşca, Angelina
    Cursul Teorii și practici provocative în artele spectaculare și performative contemporane răspunde imperativului timpului nostru în care provocativitatea a devenit un fenomen global în viața socio-culturală mondială. Ea constituie trăsătura dominantă a artei contemporane. Datorită acesteia se produce schimbarea paradigmei estetice și restructurarea radicală în procesul teatral universal. Cursul pune accent pe relația provocativității cu avangarda, modernismul și postmodernismul. Se face comparația performance-ului (pentru prima dată adus în curriculum-ul universitar autohton) cu teatrul și se oferă modele de îmbinare ale elementelor spectacolului cu cele ale performance-ului. Cursul propune un tur de orizont asupra formelor provocative, oprindu-se asupra celor mai relevante, cum ar fi: provocarea prin agresiune; provocarea prin autoagresiune; provocarea prin lipsa actului artistic; provocarea prin imitarea acțiunii nule; provocarea prin lipsa sensului. Sunt puse pe tapet practicile formocreative ale lui Richard Schechner, clasicul teatrului provocativ universal. Urmează experiențele de anvergură ale regizorilor care dau tonul în lume. Printre ei se numără: Krystian Lupa, Rodrigo García, Pippo Delbono, Jozef Nadj, Krzysztof Warlikowski, Thomas Ostermeier, Luk Perceval, Andriy Zholdak, Kama Gingas, Lev Erenburg, Kirill Serebrennikov, Iuri Butusov, Konstantin Bogomolov, Alvis Hermanis, Oskaras Koršunovas, Alexander Hausvater, Silviu Purcărete, Radu Afrim.
  • Thumbnail Image
    Item
    AVANGARDĂ ȘI EXPERIMENT ÎN TEATRUL CONTEMPORAN
    (2017) Târțău, Svetlana
    Disciplina Avangardă şi experiment în teatrul contemporan este destinată masteranzilor (ciclul II) de la specialitățile 216.1 Actorie, 216.2 Teatrologie, 216.3 Regie, având scopul aprofundării cunoștințelor referitoare la evoluția și dezvoltarea artei teatrale contemporane. Conţinutul disciplinei reflectă cele mai răspândite teorii şi reforme iconoplastice, petrecute în a doua jumatate a sec. XX, atunci când postulatele tradiționale ale teatrului păreau să dispară lăsând locul încercărilor, workshop-urilor, spectacolelor neterminate, spectacolelor de cea mai diversa natură vizuală, ceremonială şi senzorială. În teatrul contemporan se vorbeşte tot mai mult despre experiment şi creaţii experimentale, ceea ce înseamnă că arta teatrală constituie o realitate a zilelor noastre.
  • Thumbnail Image
    Item
    REVIRIMENT ÎN TEATRUL DE PĂPUŞI
    (2017) Jucov, Titus
  • Thumbnail Image
    Item
    AVANGARDĂ ȘI EXPERIMENT ÎN TEATRUL CONTEMPORAN
    (2018) Târțău, Svetlana
    Conținutul acestei lucrări reflectă experimentele teatrale inovatoare create de Bread and Puppet Theatre și Environmental Theatre în concordanță cu cele mai răspândite reforme realizate în anii ’60 – ’80 ai secolului XX. Autorul analizează în text originea și evoluția mijloacelor de expresie caracteristice Bread and Puppet Theatre. Sunt observate elemente constante în spectacolele lui Schumann precum: masca, păpușa gigantică, marioneta, Commedia dell’Arte. Regizorul dezvoltă această artă la nesfârșit pornind de la măștile Nō, procesiunile medievale, sculpturile primitive, catedralele gotice, carnavalul, circul, filmul mut etc. Peter Schumann a abordat teme sociale și politice, a creat spectacole de protest, a militat pentru un teatru simplu în care Păpușa și Pâinea sunt elemente esențiale. Sunt analizate experimentele propuse de Peter Schumann și Richard Schechner care au urmărit, fiecare în felul său, posibilitățile oferite de spațiul de joc, valorificând resursele relației actor – spectator – spațiu de joc. Sunt prezentate principiile schechneriene ale „teatrului nou”, pentru a înțelege deosebirile dintre teatrul tradițional și teatrul ambiental. Aceste principii sunt verificate prin descrierea spectacolelor Dionysos în ’69, Mutter Courage, The Cops și Richard’s Lear.
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    COMPOZIȚIA ȘI MONTAREA DANSULUI: ghid metodic
    (CEP USM, 2019) Batrîncea, Ion; Guţu, Zoia
    Dansul, ca şi celelalte genuri ale artei, contribuie la dezvoltarea educaţiei estetice a omului de orice vârstă. Atât colectivele coregrafice profesionale, cât şi cele de amatori desfăşoară o vastă activitate de creaţie, propun publicului montări coregrafice de înaltă calitate artistică, diferite ca specie, conţinut şi manieră de interpretare. Toate acestea facilitează perceperea și comprehensiunea operei coregrafice. Colectivul coregrafic capătă individualitate şi irepetabilitate în cazul când conducătorul artistic mânuieşte cu talent arta maestrului de balet. Studiind disciplina „Arta maestrului de balet”, viitorul specialist obține cunoştinţe temeinice în domeniul dansului popular, al celui clasic, istoric-cotidian, sportiv şi modern, sursa principală constituind-o dansul folcloric, care contribuie la păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor populare. Dansul folcloric imprimă operei coregrafice un conţinut mai bogat și, respectiv, transmite un mesaj amplu. Epoca modernă impune forme şi teme noi în arta coregrafică contemporană. Acestea sunt propuse, în primul rând, de către maeştrii de balet iscusiţi, care se află în fruntea teatrelor sau a colectivelor profesioniste. Studiind limbajul artei coregrafice, sistemul mijloacelor de expresie, viitorul conducător al colectivului coregrafic îşi dezvoltă abilităţile practice caracteristice unui conducător artistic – libertatea gândirii şi experienţa artistică. Activitatea în cadrul colectivelor coregrafice profesionale şi de amatori cere perfecţionarea continuă a măiestriei artistice. Un conducător artistic trebuie să îmbine în mod reuşit calităţile unui bun psiholog, organizator şi pedagog. În același timp, măiestria pedagogului presupune un complex de calităţi personale, ce trebuie să constituie drept model la însuşirea de către discipoli a normelor estetice.
  • Thumbnail Image
    Item
    PATRIMONIUL CULTURAL MOBIL: suport de curs
    (AMTAP, 2022) Prohin, Andrei
    Suportul de curs „Patrimoniul cultural mobil” e destinat masteranzilor de la specialitatea Culturologie și management artistic, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Lucrarea cuprinde o introducere, obiectivele disciplinei, câte o prelegere rezumativă pentru fiecare temă. Cursul presupune familiarizarea cu diverse tipuri de patrimoniu mobil: vestigii arheologice, numismatică, manuscrise și tipărituri vechi, documente de arhivă, emisiuni filatelice, fotografii, tablouri, obiecte bisericești, bunuri din gospodăria țărănească, țesături tradiționale, piese de cultură urbană și de științe ale naturii. Fiece categorie menționată este analizată în baza valorilor de patrimoniu din Republica Moldova. Ultimele teme sunt consacrate cauzelor dispariției bunurilor patrimoniale și instrumentelor legale de protejare a lor. Lucrarea se încheie cu o bibliografie selectivă de ediții tipărite și surse electronice. Parcurgând unitățile de conținut, masteranzii vor însuși informații despre principalele valori de patrimoniu mobil ale țării noastre, își vor forma competențe de analiză a diferitor tipuri de bunuri culturale etc. Suportul de curs poate fi utilizat, în egală măsură, de muzeografi, bibliotecari, ghizi de turismși toți cei interesați de patrimoniul cultural al Republicii Moldova.
  • Thumbnail Image
    Item
    PATRIMONIUL CULTURAL IMOBIL: suport de curs
    (2022) Prohin, Andrei
    Suportul de curs reunește un ciclu de prelegeri rezumative din cadrul cursului „Patrimoniul cultural imobil”, predat în anul I, masterat, la specialitatea Culturologie și management artistic, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Lucrarea cuprinde repere conceptuale din domeniul patrimoniului cultural imobil (noțiuni-cheie, tipologie, relația dintre diverse tipuri de patrimoniu, semnificațiile sociale ale patrimoniului cultural). Cea mai mare parte a prelegerilor e consacrată diferitor forme de patrimoniu imobil (situri arheologice, biserici, conace, cimitire, monumente de for public etc.), acestea fiind exemplificate cu monumente din Republica Moldova. În ultimele capitole sunt analizate cauzele dispariției bunurilor de patrimoniu, precum și modalitățile de a le conserva și valorifica. Fiecare temă e însoțită de bibliografie recomandată și însărcinări practice. Studiind unitățile de conținut și realizând itemii propuși, masteranzii vor însuși termeni de specialitate și date factologice, își vor forma competențe de a analiza diverse tipuri de monumente din perspectivă istorică, artistică, culturală. Prezentul suport de curs poate fi folosit de studenți și masteranzi, ghizii turistici, muzeografi, angajați din domeniul culturii, profesori școlari.
  • Thumbnail Image
    Item
    TIPOLOGIZAREA CHIPURILOR SCENICE ÎN PROCESUL CREĂRII SPECTACOLULUI COREGRAFIC
    (AMTAP, 2023) Bețișor, Angela
    Crearea şi redarea chipurilor scenice constituie o preocupare artistică permanentă a fiecărui coregraf. Ideile şi temele îmbinate în soluţii creative formează esenţa expunerii coregrafice contemporane. De multe ori chipul coregrafic în balet este identic cu protagonistul, adică cu personajul spectacolului. Esenţa chipului coregrafic este concepută de maestrul de balet, care, fiind reprodusă de interpret, capătă o întruchipare individuală în spectacol. Coregraful are sarcina să identifice un echivalent vizual al conceptului despre imaginea personajului, să conducă spre o dominare absolută sau relativă a categoriei etice a lui. Aspectul etic în balet este exprimat mereu prin prisma dimensiunii estetice. Prin analiza spectacolelor clasice de balet autorul încearcă să descifreze tipologia chipurilor scenice în contextul creării conceptului regizoral‑coregrafic al spectacolului de balet contemporan, evidenţiind trei grupuri principale: chipuri‑simboluri, chipuri‑categorii şi chipuri‑funcţii. Fiecare categorie este caracterizată şi exemplificată detaliat. Totodată, sunt expuse câteva reguli‑principii în scopul organizării şi interpretării chipurilor principale în spectacol. În concluzie se menţionează că diversitatea tipurilor de chipuri artistice este determinată de apartenenţa lor la tip, de legile de dezvoltare interioare şi de „materialul” folosit de fiecare artă. Creating and rendering stage images is a permanent artistic concern of every choreographer. The ideas and themes combined in creative solutions are the essence of the contemporary choreographic exposition. In ballet, the choreographic image is often identical with the protagonist, that is, with the character in the ballet. The basis of the choreographic image is designed by the ballet master. Reproduced by the performer, it acquires an individual embodiment in the choreographic performance. The choreographer has the task to identify a visual equivalent of the concept of the character’s image, to lead to an absolute or relative domination of his ethical category. The ethical aspect in ballet is always expressed through the prism of the aesthetic dimension. The author tries, through the analysis of classical ballet performances, to decipher the typology of stage images in the context of creating the directorial‑choreographic concept of the contemporary ballet show. In this context, three main groups are highlighted: images‑symbols, images‑categories and images‑functions. Each category is characterized and exemplified in detail. At the same time, some rules‑principles are exposed in order to organize and interpret the parts of the main characters in the ballet performance. In conclusion, it is mentioned that the diversity of types of artistic images is determined by their belonging to the type, the laws of internal development and the „material” used by each art.